Socotind Oana că mă plictisesc, m-a cadorisit cu o leapşă despre nesănătosul obicei al cititului:
- Ce autor apare cel mai des la tine în bibliotecă?
Cel mai des apare Dumitru Stăniloae, dar, dacă rămânem la Literatură, autorul cel mai frecvent întâlnit este Anton Pavlovici Cehov.
- Din ce carte ai mai multe exemplare?
Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Poveşti, Povestiri.
- De ce personaj de ficţiune eşti sau ai fost amorezat în secret?
De Laura, din Castelul fetei în alb de Constantin Chiriţă, dar n-am făcut un secret din asta.
- Ce carte ai citit cel mai des?
Nikolai Vasilievici Gogol, Taras Bulba.
- Care era cartea ta preferată la 10 ani?
Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam.
- Care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut?
Codul lui Da Vinci, dar nu m-am silit s-o termin, aplicând metoda lui Arghezi cu luatul de mostre.
- Care a fost cea mai bună carte citită anul trecut?
Bogdan Teodorescu, Spada.
- Cine crezi că ar trebui să câştige premiul Nobel pentru Literatură?
Cine s-o nimeri. De pildă, Oana, că părea interesată…
- Ce carte ţi-ar plăcea să vezi ecranizată?
Taras Bulba, însă nu de către americani, că au batjocorit-o deja, nepricepând nimic!
- Descrie visul cel mai straniu care să fi inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar.
Se făcea că am omorât o cămătăreasă cu toporul…
- Care e cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult?
Mersul trenurilor.
- Care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o?
Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua.
- Preferi autorii francezi sau ruşi?
Fireşte că ruşi!
- Shakespeare, Milton sau Chaucer?
Shakespeare.
- Ce te deranjează cel mai mult în activitatea lecturii?
Telefonul fix.
- Care e romanul tău favorit?
Nikolai Vasilievici Gogol, Taras Bulba.
- Joci ceva?
Addiction Solitaire, pe computer.
- Povestiri scurte, schiţe?
Cehov, Caragiale, Arghezi, Alphonse Allais.
- Non-ficţiune?
Teologie, mai ales.
- Ce scriitor crezi că este supraevaluat?
Salinger, de exemplu.
- Ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie?
Sfânta Scriptură.
- Şi… acum ce citeşti?
Ivona Boitan, Cu sânge rece şi albastru.
Cum Nea Costache, Ion Dascălu şi, parţial, Gabriela par a trebui impulsionaţi din vreme-n vreme, le propunem leapşa de faţă…
29 raspunsuri Până acum ↓
Gabriela Savitsky // 12/05/2009 la 08:46
Dacă-i ordin… Atunci îi musai.
Chiar nu aveam nicio idee. De politică mi-e silă. Dar nu suficient de silă să mă enervez. Aştept rezolvarea “cazului” Mădălin Voicu. Între un artist şi un ins grotesc, de obicei câştigă insul grotesc, în societatea noastră. Dar, de data asta, poate se scoală de pe el cine-ar trebui…
Aşa că, să ne îndreptăm spre leapşă. Pe ouate?:D
Vania // 12/05/2009 la 08:47
Pe ouate…
Lisandru Cristian // 12/05/2009 la 10:14
O leapşă extrem de interesantă, am dat şi eu răsunsuri la ea mai demult. Un chestionar incitant… N-ai citit “Mersul trenurilor” – asta este chiar o pierdere, o carte extrem de interesantă, ha, ha…
Vania // 12/05/2009 la 10:28
Poate n-am înţeles Mersul trenurilor, fiind prea tânăr. Voi încerca să-l reiau…
Leapşa cărţilor « Gabriela Savitsky // 12/05/2009 la 10:37
[...] Ivan Uska mă cadoriseşte cu o leapşă, de dimineaţă, nici n-am identificat bine gustul cafelei… Cum leapşa vine de la Oana, este exclus s-o ignorăm. Nu de alta, dar cine ştie în ce postură ne poate pune în romanele ei fantasy… Deşi s-a scăpat domnu’ ăla mic care-i premier şi ne-a zis că era cât pe-aci să nu ne luăm salariile sau pensiile taman în luna în care sărbătorim creştineşte Paştele, nu mi-am pierdut optimismul. Adică, se poate şi mai rău. Dacă realitatea cotidiană ne dezamăgeşte, e bună şi o carte. Am mai participat la lepşe despre ritualul lecturii şi am mai scris despre pasiunea mea pentru citit, la o vârstă fragedă. Literatura a reprezentat multă vreme scândurica subţire care m-a ţinut la suprafaţă. Acum nu mai citesc de dragul cititului decât dacă am şansa să întâlnesc o carte uluitoare. Nu sunt un om care adună cărţi. Dacă o carte pe care o citesc cred că i se potriveşte cuiva, o dăruiesc sau o împrumut. De cele mai multe ori, n-o mai primesc înapoi. Cred că fiecare etapă a devenirii noastre poate sta sub lumina unei cărţi revelatoare. Aşa pot împărţi devenirea mea în: etapa miturilor şi poveştilor (Legendele Olimpului, Poveşti nemuritoare, O mie şi una de nopţi); etapa literaturii preadolescentine (Ionel Teodoreanu, Mircea Sântimbreanu, Edmondo deAmicis, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Charles Dickens, Mark Twain, H.P. Bengescu); etapa fascinaţiei (Jules Verne – integrala, Panciatantra, Macedonski, Eminescu); etapa dramei existenţiale (Dostoievski, John Fowless, Tolstoi, Cehov), revelaţia (Dostoievski, Malraux, Andre Scrima, Biblia), etapa primului pas (Osho, Carlos Castaneda). Acum sunt – sau cred că sunt – la al doilea pas (Eckhart Tolle, descoperit anul acesta, datorită unui comentator al acestui blog, Ali Baba alias Metacomunicatorul alias Publius, căruia îi mulţumesc pentru îndreptare). Ce mai urmează … nu ştiu. Nu am o carte pe care s-o port după mine ca pe un talisman. Poate Acoperământul Maicii Domnului, o carte de rugăciuni pe care o îndrăgesc pentru că este pe sufletul unei mame. Cărţile sunt, în viziunea mea, nişte cărămizi care ne construiesc în timp, ne indică o cale sau alta. Am întâlnit cărţile de care am avut imperioasă nevoie la timpul potrivit. De fiecare dată. Aşa încât am ajuns să cred că destinul meu este marcat, trasat, bordat de cărţi. Şi că nu trebuie să le caut eu, vine ele la mine, mă aleg ele pe mine din raft (pe vremea când primeam indemnizaţia pentru haine şi medicamente, pe care mi-a suspendat-o domnul ăla mic căruia îi rog de sănătate) îmi cumpăram în fiecare lună cărţi. Nu-i înţeleg pe oamenii care nu simt nevoia să citească. Am cunoscut şi dintre aceştia destui, mai ales din generaţia de după Revoluţie. Nu pot să îmi reprim o mică zvâcnire dispreţuitoare, recunosc. Apoi îmi pare rău imediat. Nu sunt ei de vină pentru asta… Sărăcuţii, nici nu ştiu cât de mult au pierdut deja. Cărţile sunt o lume care îmbogăţeşte, limpezeşte, consolidează lumea personală. [...]
[D][S][N] // 12/05/2009 la 10:39
In privinta Nobel’ului…, Oana nu este doar interesata, ci mai degraba este in cautarea stabilirii unui record in materie! 3 nu a luat nimeni, sper sa nu mai insel !
Vania // 12/05/2009 la 10:45
Nu cunosc detalii, dar o susţin pe Oana, că mă scoate la Rustic!…
Oana // 12/05/2009 la 11:42
Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam, ioi, eu si uitasem de Habarnam, si eu l-am citit cu placere.
Daca toti sunt darnici ca tine o sa-l primesc pana la urma 
Merci pentru nobel
Vania // 12/05/2009 la 11:52
…iar eu voi chefui la Rustic. Aş fi luat eu Nobelul, da’ cică trebuie să mergi până la preşedintele Norvegiei ca să-ţi iei premiul. Sau al Suediei… Oricum, e departe!
Gabriela Savitsky // 12/05/2009 la 12:12
De la Rustic la Ritz!
Aceasta e Calea Regală?
Vania // 12/05/2009 la 12:17
Voi căuta să mă conformez.
Oana nu cred că mă scoate la Ritz. Să promovez pe altcineva?…
Oceania // 12/05/2009 la 12:29
vad ca scriitorii rusi troneaza la tine in preferinte. n-ai gusturi rele:)
calinhera // 12/05/2009 la 12:47
Si eu am fost îndrăgostit de Laura!
Vania // 12/05/2009 la 12:50
Călin:
Va fi fost vreun virus în epocă…
Vania // 12/05/2009 la 12:51
Oceania:
N-am de ales, chestie ereditară!
octavpelin // 12/05/2009 la 14:43
Vania,mi-ai adus aminte prin postarea cu fotografia masinii de scris,de vremuri frumoase,cand am invatat sa scriu pe o asemenea masina,de constructie maghiara si pe care am avu-to si am reparat-o de nenumarate ori!,o zi frumoasa!
Vania // 12/05/2009 la 15:22
O zi frumoasă!
Am avut, printre alte maşini de scris, şi una asemănătoare cu cea din poză. Au şutit-o băieţii de la PNŢ…
Ion Dascalu // 12/05/2009 la 16:05
“Vulturul, receptie…Aici, Soimul… Am primit ordinul de lupta… Timpul aproximativ de executare a ordinului: 2 zile… Aici, Soimul… Vulturul, terminat”
Vania // 12/05/2009 la 16:09
Aici Vulturul! Recepţionat…
CELLA // 12/05/2009 la 18:33
urmăresc leapşa asta de la o vreme pe tot mai multe bloguri şi sunt absolut şi personal malvexată
că, dintre cei care se declară iubitori de literatură rusă, nimeni nu o menţionează pe Anna Karenina 
atunci, bine … eu îlador (şi) pe TOLSTOI
altfel, mi s-a trezit interesul faţă de cei doi alăturaţi lui Shakespeare care nu au fost, se pare, citiţi de nici unul dintre repondenţii lepşei
şi nici poemele, constat siderată, nu prea reprezintă o prioritate în lecturi
atunci, aşa o fi …
cred că voi comanda şi eu cartea Ivonei Boitan că prea o citiţi “toţi”
hm, nu-mi plac mie genul ăsta de chestionare virtuale (interpretabile răuuuuu) dar, uneori, au cîte-o finalitate pozitivă, mai afli titluri noi şi autori pe care i-ai uitat ori ignorat
Vania // 12/05/2009 la 18:56
Tolstoi nu avea loc de Cehov şi Gogol, nu s-a cerut o listă exhaustivă.
Pe Milton l-am lecturat, dar am înţeles că trebuie să aleg din cei trei.
Nu l-aş plânge atât pe Tolstoi, e destul de cunoscut pe plan mondial…
De Chaucer nu ştiu prea mare lucru, cred că-i un englez.
Oana // 12/05/2009 la 21:10
Ba la Ritz te duc daca vrei tu
La ala de Ferentari sau la ala de Paris? 
Verde de Paris, heiiii
Oana // 12/05/2009 la 21:11
Cella, Tolstoi e ok, dar Anna Karenina, pentru mine, a fost chhhhh, deci nu
Vania // 12/05/2009 la 21:23
La Viena…
alex moldovan // 13/05/2009 la 00:23
Alphonse Allais! În sfârşit. Ăsta da autor neglijat.
Vania // 13/05/2009 la 06:09
Din cauză că era francez, cred.
Ăștia nici măcar nu se uită cât e ceasul « Andi Bob // 13/05/2009 la 10:45
[...] Cititul, leapșă de gânditori, probabil cea mai interesantă de până acum. Preluată de la Vania, oferită minunatei [...]
carmen // 16/05/2009 la 00:14
Cu mult respect !
Am citit cu placere despre acest “ritual al cititului” si recunosc ca incerc sa recuperez in ale’ cunoasterii, pentru cate zile voi avea. Placuta descriere !
Vania // 16/05/2009 la 07:04
Bun venit!
Am scris mai mult ca să pot pune poza…