Incomprehensibil

Foto: Alice Drogoreanu

Vremea răcoroasă, după săptămâni de caniculă, făcu să ne adunăm toţi în Papa-Caffe. Fireşte, tot acolo ne adunam şi-n toiul arşiţei, însă, dacă atunci o făceam în virtutea inerţiei, acum totul s-a petrecut dintr-un viu imbold lăuntric.

- Bere nefiltrată? – întrebă Andrei.

- Coniac! – îl corectă Teodosie. Vara s-a dus…

Deşi camaradul ne păru poate excesiv de optimist, cu toţii optarăm pentru un prim rând de coniac vechi, ca anticipând o toamnă lungă şi o iarnă grea.

- Aş vrea să-mi curgă mucii de frig! – visă Marcel.

- Poate, dacă te faci mangă, te închide Teodora-n frigider… – emise Raul un scenariu improbabil, însă nu imposibil.

Pe când savuram încă primul pahar din distilat, în aşezământ intră un sudist – după cum îl recomandau nasul coroiat, fruntea îngustă, buzele în valuri şi mătreaţa de pe sacou – care, fără altă introducere, se pomeni vorbind singur:

- Şefu’, votcă ai?

Domnul plutonier-major Onici se ridică pe dată şi-i spuse intrusului:

- Stimate domn! Aici nu-i grajd, să intri cum te taie capul! Te duci dumneata acasă, te speli, te îmbraci frumos, înveţi să saluţi şi după aceea vii aici!…

- Dă-mi pace, pe banii mei mă port cum vreau! – plusă acela.

Domnul plutonier îi prinse capul ca într-o menghină, îl răsuci şi, punându-l pe direcţie cu un picior în cur, îi răspunse:

- Posibil, la mă-ta acasă!

Prin tainice conexiuni, ipochimenul pricepu aluzia şi se cărăbăni.

- L-aţi văzut? – întrebă domnul plutonier. Nici salut, nici… Ce oameni! Păi, să dai buzna în casa omului fără să saluţi este ca şi cum ai lăsa un comentariu pe blogul cuiva fără să-l treci, în prealabil, în blogroll!

- Aşa-i! – aprobai, fiind cel mai obişnuit cu bloggereala dintre toţi.

- Ce-i drept – îşi continuă convivul apropierile -, şi gazda are datoria să răspundă cu aceeaşi monedă. Te-a salutat unul, îi răspunzi. Te-a trecut în blogroll, îl treci la rândul tău. Sigur, dacă nu-i vreun dobitoc, ca Scîrnăvelli!…

- Exact, nu poţi trece chiar pe oricine… – intervenii din nou.

- Dar, sunt şi bloggeri care vădesc bună creştere. Îi trec, la reciprocitate, pe toţi. Uite, Roxana Iordache, de exemplu, are vreo patru sute-n blogroll. I-a trecut pe toţi…

- Patru sute or fi, da’ nu-s chiar toţi… – adusei o corectură.

- Cum, nu-s toţi? Pe cine n-a trecut? – se minună plutonierul.

- Pe mine.

- Nu se poate! Nu te-ai uitat tu bine!

- Ba m-am uitat…

Domnul Onici se apucă să verifice pe laptopul lui Andrei.

- Cum, Doamne iartă-mă? – zise după o vreme. Dar, n-are nicio logică!

- N-are – admisei.

- Păi, tu ai trecut-o!

- Am trecut-o.

- Şi i-ai livrat puncte moca?

- I-am livrat…

Răvăşit, domnul plutonier nu mai avu putere decât să se închine:

- Doamne apără şi păzeşte!

- Amin! – făcu Andrei care, din proprie iniţiativă, ne aduse câte-o halbă de bere nefiltrată.