eve_by_InSUNNYtyFoto: Alice Drogoreanu

Uneori, toamna poate fi la fel de răvăşitoare ca şi primăvara. Evident, nu toate detaliile coincid, însă lucrurile esenţiale pot fi foarte apropiate. Domnul plutonier-major Onici, tocmai în noiembrie, făcu o pasiune pentru Sunny, o tânără din zonă care frecventează mai ales Europa, dat fiind că acolo este o muzică mai inteligibilă şi preţuri mai mici decât în Papa-Caffe.
– Dar, Sunny nu e…? – întrebă Caius, după ce domnul Onici ne destăinui câte ceva din frământările sale.
- Să spunem că e de-o moralitate îndoielnică – admise plutonierul. Însă, uneori, hormonii te împing să crezi că ţi-ai putea afla împlinirea într-un loc ori altul… Doar ştiţi cum e!
Raul admise că ştie, Caius mărturisi că, în liceu, unii colegi discutau chestiuni asemănătoare, iar ceilalţi ne arătarăm dispuşi să-l credem pe camarad pe cuvânt.
– Plec la Europa! – anunţă Onici sec, pornind foarte decis.
Peste doar vreo două ceasuri, colegul reveni cătrănit şi ceru un coniac.
– Nu era acolo? – se interesă Raul îngrijorat.
Domnul plutonier făcu un gest a lehamite din mână şi, după un timp destul de îndelungat, ne relată:
- O agăţ pe tipă scurt şi ne retragem la o masă mai izolată, măcar că acolo latră manelele în toată clădirea, n-ai cum să te izolezi. Dacă le întrebi pe ospătare de closet, nu ştiu ce-i aia… În sfârşit. Ca să par sensibil, mi-am zis să fac puţină conversaţie în prealabil. Tipa începe: „Este atribuţia constituţională a preşedintelui să desemneze primul-ministru, şi nu a unei majorităţi parlamentare conjuncturale…” Pe loc, am suferit o erecţie inversă şi i-am tras o amendă pentru prostituţie!