Desen de Gabriel Pacheco
XXV.
Dmitri se plictisea în biroul său din Kremlin. „Încă o zi de frecat menta! Toţi vor să trateze doar cu Putin… Nu pot zice nimic, omul e politicos, îmi vorbeşte cu domnule preşedinte, da’ parcă mă tratează cumva ca şi cum tot el ar fi şeful pe aici… Ar trebui să fac un gest spectaculos, ca să-i iau faţa. Altfel, or să mă socotească toţi un fel de figurant!”
Pe când gândea aceste lucruri, de natură să-i procure o anume amărăciune, premierul se înfiinţă după obiceiul său, fără să se-anunţe.
- Domnule preşedinte, situaţia la Bucureşti e gravă! – intră Putin direct în subiect.
Luat în grabă, Medvedev nu sesiză problema în plinătatea sa:
- Asta-n ce gubernie vine?
- România. Ăia cu Loganul…
- Aşa, da, da, da… îmi amintesc. Şi ce vor?
- Preşedintele şi-a ieşit din minţi şi cere socoteală Poliţiei! Fireşte, secondat de guvernul obedient şi corupt.
- Păi, eu am zis să nu-i dăm verde! Deşi, nici cu celălalt…
Preşedintele unicei puteri mondiale făcu un gest a lehamite din mână, apoi reveni:
- Dar, parcă ne-am angajat să nu ne amestecăm…
- Ei, ştiu, dar asta a fost înainte de reuşita experimentului Voevoda şi-a testării armei neutronice!
Dmitri Medvedev păru a şovăi:
- Nu ştiu ce să zic…
- E suficient un simplu da! Apoi, treaba-i ca şi rezolvată. E vorba şi de Vania…
- Vania! Ce mai face el? Îţi mai aminteşti ce băută am tras noi trei la Iaroslavl?
- Îmi amintesc, dar problema-i alta! Trebuie să-i găsim un rost acolo, că dacă se refugiază la noi, ăsta nu se mai opreşte până nu ajunge Ţar! Că-i monarhist…
- Mda. Atunci, mai bine-l punem guvernator acolo, unde ziceai.
- Asta încercam şi eu să sugerez!…
…
Aşa cum se întâmplă întotdeauna atunci când marile puteri şi-o doresc, populaţia Bucureştiului se revoltă împotriva puterii ticăloşite, a oligarhilor şi mogulilor portocalii, a ministreselor de-o competenţă discutabilă şi de-un vădit nesaţiu şi, în general, a întregii orânduieli crude şi nedrepte.
Cum Jandarmeria pactiză cu poporul, premierul optă pentru soluţia cea mai lesnicioasă, descărcându-şi un revolver în cap. Ministrul de Interne aşteptă cu resemnare să fie arestat, admiţând ulterior că „am fost un dobitoc!”, ministrul Apărării îşi declină competenţa, afirmaţie din care fiecare a înţeles ce-a vrut, iar doamna ministru a Dezvoltării Regionale şi Turismului îşi căută scăparea printre boschetari, aceştia îngrijindu-se de dânsa după cum îi lumină Dumnezeu. Preşedintele se arătă indecis, oscilând între o supradoză de tranchilizante şi fuga cu elicopterul. Probabil apropierea Paştelui îl făcu ca, într-un târziu, să opteze pentru cea de-a doua variantă.
Simţind pulsul vremurilor, o sută şaptezeci de cetăţeni eliminară voxpublica din blogroll, adăugând, în contrapartidă, No băsescu day, deşi blogul în discuţie părea a-şi fi încheiat menirea, căzând oarecum în desuetudine, dar urcând spectaculos în ZeList. Totodată, eu am primit aproximativ treizeci de mii de cereri de link exchange, însă, neputându-le onora pe toate, a rămas ca doar doritorii să mă treacă pe mine, neputând să le asigur reciprocitatea.
Zorii unei vieţi noi se întrezăreau, Frontul Renaşterii României, formaţiune politică emanată de Revoluţie, promiţând reforme, ameliorarea nivelului de trai, separarea puterilor în Stat şi alte câteva prostii.
- Te muţi la Cotroceni? – mă întrebă femeia nenumită.
- Aş! Vrei să-mi irosesc energia pentru ăştia?
- Nu pentru ei, pentru tine!
- Eu am destul. Lasă, să mai fure şi alţii! Apoi, dacă preiau funcţia, zice Vladimir că m-am ajuns. Aşa, dacă bat birturile în continuare fără ca cineva să ştie concret cu ce mă îndeletnicesc, ţin şi Kremlinul în şah şi-mi vor pompa fonduri în continuare…
Părându-i impecabil raţionamentul, conviva propuse să mai luăm câte-o bere.
Pinguiri praznicale: Blog de joacă, Mikael Eon, Noaptea Iguanei, Hobbitu, Link-Ping, Melami, Andi Bob, Ana Peride, Mirela Pete, Black Angel, Cristian Lisandru, Ioan Sorin Usca, Manole, Theodora Marinescu, Isabelle Lorelai, Veronicisme, Grişka, Idei înghesuite, Elisa, Răzvanrc, Gabitzu, Aby, Gabriellajoy, Dispecer Blogosferă.
Comentarii recente