Foto: Alice Drogoreanu


XI.

Mihai Iordache asculta la telefon de-un sfert de ceas beşteleala superiorului. Constată cu acest prilej cât este de dificil să gândeşti: „căcatu’ dracului!” şi să spui în schimb: „da, domnule Chestor principal!”.

Cum se întâmplă oricui în împrejurări similare, astfel de momente au trei etape: asimilarea, punerea gândurilor în ordine sau sinteza şi, în sfârşit, răcorirea. Funcţie de vârsta şi poziţia fiecăruia, ultima etapă se aplică cui se poate: copiilor, unui vecin, vreunui bătrân neputincios, cerşetorilor, unui elev dintr-o clasă mai mică, unei femei lipsite de apărare etc. Din fericire, Mihai Iordache avea subalterni, astfel că abordă cea de-a treia etapă sărind-o în bună măsură pe a doua:

- Sunteţi o adunătură de incompetenţi! Trebuie eu să-mi iau şuturi în cur pentru voi de la chestor? N-aţi avansat cu nimic în cazul romancierei agresate. Femeia nenumită hălăduieşte pe unde are chef şi voi nu-i cunoaşteţi nici măcar identitatea, femeia înjunghiată face deja teste psihiatrice, da’ voi n-aţi fost în stare să-i luaţi o declaraţie, în loc să găsiţi urme la locul faptei aţi împuşcat mortal un angajat al SRI şi, în general, faceţi numai tâmpenii!

„Bine că eşti tu mai breaz!” – gândi majoritatea subordonaţilor. Mihai îşi reluă tirada:

- Aţi mai aflat vreun detaliu despre personajele din carte?

- Nu i-am găsit acasă pe niciunul… – răspunse Glodeanu.

- Păi, normal că nu i-aţi găsit acasă, dacă ei sunt la Rustic de trei zile! Tot eu trebuie s-o aflu şi pe asta? Dar, oare, s-a întrebat cineva ce-a aruncat romanciera în lac şi, în general, ce căuta la acea oră în Herăstrău? Nu! Dumnealor se gândesc doar ce pretexte să inventeze ca s-o şteargă la băut! – aici, comisarul îşi turnă un bourbon -. Să trimitem o echipă să scotocească în lac!…

- Poate săptămâna viitoare… – căută subinspectorul Vlad să obţină o amânare. Acum sunt două grade, dacă intri-n apă poţi face hipotermie…

- Adică, voi aţi vrea ca infractorii să lucreze doar în lunile mai-septembrie? Avem costume de scafandru!

- Alea-s doar aşa, să nu te uzi, da’ frigul tot te pătrunde…

Comisarul şef Iordache nu se mai putu stăpâni şi bătu cu pumnul în birou:

- Aveţi exact patru ore ca să-mi raportaţi ce-a aruncat aia în lac!

„De obicei, îşi mişca şi el curul pe teren, chiar dacă mai apoi intra în câte-un birt. Acum, şi la crâşmă-i vine greu să meargă! De fapt, ce-i pasă? Are băutură berechet şi-şi mai şi permite s-o bea la vedere…” – îşi spuse Vlad cu amărăciune. Brusc, îi veni un gând mai salubru:

- Să nu începem cu anchetarea suspecţilor, ăia din carte?

- Lasă-i, bă, pe ăia! Sunt doar de trei zile în Rustic, poimâine-i găseşti tot acolo! În plus, eu nu sunt zevzec, aşa că am om infiltrat între ei…

- Dar – interveni şi Glodeanu -, toţi au postat pe bloguri în perioada asta. Cum puteau s-o facă dacă n-au fost acasă?…

- Au laptopuri, deşteptule!

- Mda, însă n-au scris despre Rustic, ci tot felul de chestii…

- Păi, şi dacă ar fi scris de acasă, trebuia să-şi descrie apartamentele? Scrii ce vrei, le născoceşti! Stai la Rustic şi povesteşti cum e pe planeta Uranus…

„N-ar trebui! Bloggerii, ca şi scriitorii, ar trebui să se inspire doar din realitate! Altfel, generăm lumi supuse subiectivismului fiecăruia, din care mai pricepe dracu ceva!” – cugetă agentul principal Glodeanu asupra menirii Artei.

La nici un ceas de la şedinţa operativă – ca s-o numim astfel – un echipaj al secţiei Criminalistică se afla pe malul Lacului Herăstrău, cam în locul în care-a fost răpus lucrătorul SRI Robert Cazacu. Agentul Florin Bradea nu trebui să facă un efort prea mare, găsind destul de repede valizele chiar lângă mal, astfel că ceilalţi nici nu apucară să meargă la Pescăruş. Curiozitatea îi reţinu acum pe toţi, dornici să elucideze misterul valizelor. În interiorul acestora, însă, nimic altceva decât cărţi!

– Pentru asta am intrat în frapieră, să scot nişte căcate de cărţi? – îşi arătă agentul Bradea nemulţumirea, ceilalţi tăcând aprobator. Desigur, romanciera Oana ar fi fost vexată de această replică, însă ea nu se afla de faţă, fiind internată la Spitalul numărul 9.

Informat telefonic asupra descoperirii a două valize şi aflând conţinutul acestora, Mihai Iordache îşi zise:

„E clar! Nu degeaba au dus-o pe aia la nebuni!”

Pinguit-au: Ana Peride, Narcis, Link-Ping, Anavero, Cristian Lisandru, Geanina Lisandru, Aby, Melami, Răzvanrc, Rebusache, Cella, Gabi123, Noaptea Iguanei, Caramea, Ana Usca, Theodora Marinescu, Laura, Mirela Pete, Dispecer Blogosferă, Elena Agachi, Dumitru Agachi.