Foto: Alice Drogoreanu
.
Mulţi s-ar putea întreba cum se face că eu, Ivan, boier de viţă veche, am ieşit zilele trecute să beau împreună cu ţopârlanul John? Nu este vorba, însă, despre o taină incomprehensibilă! Întâi, că n-aveam de cine râde, iar în al doilea rând, doream să închei o afacere cu nătângul imperialist, la care să câştig, ca de obicei, numai eu… Ipochimenul era dispus să se dispenseze de-o insulă (cu 2445 locuitori), proprietate personală, iar eu eram dispus s-o achiziţionez, fără a oferi mare lucru în schimb.
În vreme ce mă aflam la a patra stacană cu coniac nobil, mult mai vârstnic decât mine, iar John se strâmba la (încă!) primul păhăruţ de whisky, veni singură la noi şi moneda de schimb, sub înfăţişarea unei creaturi josnice. Era un băieţel cu privirea umedă de duioşie şi care dădea din codiţă la vederea oricărui străin.
Chemai micul monstru mai aproape, întrebându-l:
- Cum te numeşti tu, creatură josnică?
- Ionică, săru’mâna, Ionică mă cheamă!… – făcu el, afişând o indigestă slugărnicie.
Colegul John îl privea fascinat, dar, cunoscând doar limba satanei, nu pricepea prea multe din conversaţia noastră. Continuai să interoghez creatura:
- Şi n-ai vrea tu, abominabilă spurcăciune, să intri slugă la unul dintre noi?
- Ba da, boierule! Asta-i vocaţia mea! – se grăbi lepădătura să dea glas sentimentelor de profund entuziasm.
- Bine… – zisei conciliant. Marş mai încolo, pentru că puţi, şi aşteaptă! – adăugai, azvârlindu-i o aripă de pui.
În vreme ce Ionică făcea, la distanţă, felurite giumbuşlucuri, radiind de fericire, îi explicai retardatului John care-i esenţa afacerii noastre:
- Animalul pe care-l vezi fâlfâindu-şi urechile şi zbenguindu-se cu aripa-n dinţi ar vrea să intre slugă la cineva. Dacă ai poftă, poţi să-l iei tu, şi-mi dai doar insula la schimb…
În principiu, John fu de acord, deoarece în ţara lui (ca s-o numim astfel), cei cu vocaţie de slugă sunt ceva mai rari. Vru, totuşi, să afle unele detalii:
- Dar, eu ce trebuie să-i dau pentru servicii?
Îl lămurii pe dată:
- Câteva cafteli pe zi şi, dacă nu uiţi, ceva de mâncare…
- Şi face tot?… – mai întrebă John, cu un licăr straniu în privire.
- Tot, şi încă ceva pe deasupra! – îl încurajai.
În următoarele minute afacerea fiind încheiată, l-am anunţat pe Ionică cine-i este de-acum stăpân. Jupânul, generos, îi întinse o gumă de mestecat, pe care Ionică o clefăi cum putu, căci avea gura extinsă până la urechi de bucurie.
Se pare că, datorită conjuncturii favorabile şi a ingeniozităţii mele, toţi trei vom avea parte, în acest an, de Sărbători fericite, ceea ce Vă dorim şi Dumneavoastră!
.
Se pregătesc de Sărbători: Cristian Lisandru, Gabriela Elena, Florin Moroşan, Cristian Dima, Andi Bob, Caius, Melami, Gabriela Savitsky, Adele Onete, Theodora Marinescu, Tanya, Chat Noir, Onu, Supravieţuitor, Teo Negură, Carmen Negoiţă, Elisa.






Politica si “democratie” : Alex Mazilu – Daily Photo Blog / Photo Blogging
Noi 23, 2010 @ 09:21:33
Noi 23, 2010 @ 09:56:00
Bun Ionica asta la toate si mai mult de atat! Dar nu-mi place cand mananca aripi.
E prea repede totusi pentru sarbatori fericite!
O afacere - Ziarul toateBlogurile.ro
Noi 23, 2010 @ 10:09:44
Noi 23, 2010 @ 10:15:10
O urare prinde bine intotdeauna la casa omului….
Noi 23, 2010 @ 10:31:39
arma ‘mortala’ e atitudinea, nu? nu? nu?
) Ajunge pentru sarbatori fericite…si-un ‘sclav’ cel putin.
Noi 23, 2010 @ 10:43:06
Primadona:
E doar o anticipare…
Noi 23, 2010 @ 10:43:30
Ţestoasa:
Aşa m-am gândit şi eu…
Noi 23, 2010 @ 10:44:01
Sophie:
Eu m-am dispensat de sclav, mă mulţumesc cu insula.
La mulți ani! « Mirela Pete. Blog
Noi 23, 2010 @ 11:13:22
Noi 23, 2010 @ 11:30:58
dar insula aia are 2445 de locuitori… potentiali scalvi, as zice. ai putea introduce iobagia ca sa-i legi de glie. pare un gheseft reusit de sarbatori… dar unde se afla insula?
Noi 23, 2010 @ 12:37:47
Nu-mi plac slugi în preajma mea, prefer ca cei 2445 să mă iubească sincer şi să mă slujească din dragoste!
Nu ştiu pe unde-i insula, pilotul ştie.
Noi 23, 2010 @ 13:33:35
Noi 23, 2010 @ 14:27:43
Sunt mulţi rămaşi pe drumuri, ca Ionică. Vine iarna, ar trebui strânşi într-un loc călduros, să-i găsească mai uşor Moşii sărbătorilor…
Noi 23, 2010 @ 14:27:54
http://societate.wordpress.com/2010/11/23/femeia-in-societate/
Va invit la comentarii sincere.
Noi 23, 2010 @ 14:38:10
Afacerile domniilor voastre sunt parca la indigo cu afacerile clientelei politice portocalii.Adica, ticaloase.
Sa ne pregatim de sarbatori?
Noi 23, 2010 @ 14:49:16
Noi 23, 2010 @ 15:40:12
Nicu:
N-au toţi norocul lui Ionică! Unora, le va fi cam frig…
Noi 23, 2010 @ 15:40:47
Gabi123:
La mine-i sărbătoare perpetuă.
Noi 23, 2010 @ 16:05:14
a fost o scurta poveste cu trei creaturi fiecare manifestandu-si josnicia in alt fel.
Noi 23, 2010 @ 16:11:09
Eu nu sunt josnic niciodată, am rezolvat realist o problemă.
Noi 23, 2010 @ 17:35:29
Propuneri (in)decente(2) @ Achilianu
Noi 23, 2010 @ 17:42:10
Noi 23, 2010 @ 18:01:12
Noi 23, 2010 @ 20:59:19
Noi 23, 2010 @ 21:46:33
Toparlan?=))
Noi 23, 2010 @ 22:10:39
Sărmanul John, şi fără insulă şi cu “creature” live:)
Noi 23, 2010 @ 22:12:03
Îl place pe Ionică…
Noi 23, 2010 @ 23:59:01
Buna Vania,
Ai aflat ce s-a intamplat cu blogul lui Orfiv?
La mine nu se mai deschide.
Noi 24, 2010 @ 00:14:35
Noi 24, 2010 @ 00:48:55
Noi 24, 2010 @ 02:01:29
Comentarii la Cartea Ecclesiastul – 3 | Ioan Sorin Usca
Noi 24, 2010 @ 08:47:42
Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 150 | Ana Usca
Noi 24, 2010 @ 09:00:11
Colecţionara de coşmaruri – 5 | Caius
Noi 24, 2010 @ 09:18:44
Ovidiu Eftimie » Aflăm de la poliţie
Noi 24, 2010 @ 21:47:57
Noi 27, 2010 @ 17:07:37
Traian Basescu a inceput restructurarea la MAI
Dec 13, 2010 @ 14:05:25