Foto: Mariusica
.
Ca şi-n anii trecuţi, începutul toamnei determină reorganizarea comunităţii noastre din Dinar.
- Cu ce preţuri anunţă ăştia la întreţinere, am pus-o! – atenţionă domnul plutonier-major Onici. Trebuie să facem ceva din vreme, altfel o să mâncăm doar grătare şi-o să bem bere Gösser…
Cum e posibil ca unii cititori să nu înţeleagă ce-ar fi rău în asta, amintesc detaliul că noi nu mâncăm minuturi şi nu bem banalităţi!
- Păi, eu m-am debranşat – intervenii – şi mi-am convins vecinii ca, dacă vor ajutor pentru încălzire, să-mi dea mie televizoarele color, maşinile de spălat, frigiderele, covoarele, tablourile şi bijuteriile. Cred că-mi deschid un magazin la parter, că n-am ce face cu toate…
- Nu de tine-i vorba! – obiectă domnul plutonier. Tu te-ai descurcat întotdeauna, dar aici mai sunt şi alţii… Caius, de pildă! El din ce-o să-şi achite consumaţia?
Caius ridică din umeri, îngândurat. Domnul Onici, însă, nu pusese întrebarea doar retoric, continuând pe dată:
- Auzi, Caius!… Tu nu te-ai săturat de solitudine şi – implicit – de labă?
Camaradul răspunse doar printr-un gest, ce-ar putea fi echivalat prin: „ba, m-am cam săturat!”.
- Uite – reluă plutonierul -, m-am gândit să-ţi facem lipeala cu Ileana. E frumoasă, tânără, doar treizeci şi ceva de ani, urmăreşte Antena 3…
- Şi din punct de vedere…? – dori Caius să afle.
- Cu aia n-ai de ce să-ţi faci griji, toţi au lăudat-o!
Aflând că nu-i doar o simplă saltea, Caius se arătă dispus să afle detalii.
- Păi, ce detalii mai vrei? Lucrează în avocatură, aşa că-i ocupată mai toată ziua şi-o să avem şi timp şi bani de Dinar… – conchiserăm noi, impunând decizia unei întâlniri cu Ileana.
Totul păru să meargă bine o vreme, iar noi nu mai lăsam să treacă o zi fără caviar. Apoi, pe nepusă masă, Caius ne păru îngândurat.
- Acum, ce dracu ai? – îl întrebă Raul.
- Cu Ileana… Nu ştiu… dar îmi pare neatrăgătoare… Mereu îşi ia bluze largi, ca să-şi mascheze burtica…
- O fi balonată – opină Teodosie. Dă-i Activia…
- I-am dat, dar asta a generat alte neajunsuri… – mormăi cusurgiul nostru coleg.
- Ete, scârţ! – se enervă domnul Onici. Acum, ai vrea şi bani de Dinar, şi să-ţi miroase frumos în casă! Cu nazuri din astea, o să ajungi ca Aurel, să mănânci numai langoşi!
În vreme ce Aurel roşi, Caius se reculese, spunându-şi că, cel puţin până la ieşirea din criză, convieţuirea cu Ileana este cel mai bun aranjament, gând asupra căruia consimţirăm cu toţii.
.
Recomandări: Cristi Milla, Gabi123, Imagini, Lilli3D, Rokssana, Shayna, Teo Negură, Theodora Marinescu.





Sep 01, 2011 @ 23:05:02
Si eu am niste boxe vechi de vreo 25 de ani si ma gandesc pe unde sa le ascund
Sep 01, 2011 @ 23:09:45
Numai frunze arămii, ce-i asta ?
Sep 02, 2011 @ 07:25:24
Sep 02, 2011 @ 08:01:25
Theodora:
La vreun vecin amabil…
Sep 02, 2011 @ 08:01:39
Carmen:
O premoniţie.
Sep 02, 2011 @ 08:25:06
Sep 02, 2011 @ 09:10:03
de admirat spiritul de sacrificiu al lui Caius
Sep 02, 2011 @ 09:10:57
E şi-n folosul lui…
Sep 02, 2011 @ 09:11:10
Si, cam ce se bea si mananca la Dinar, in afara de icre negre?
Sep 02, 2011 @ 09:13:13
Cerb cu sparanghel şi sos de coacăze, antricot de vită cu sos de pere murate, dropii coapte în bere, rinichi gătiţi în toate felurile, stridii, homar, vinuri vechi, beri savante, coniac…
Sep 02, 2011 @ 09:17:33
Sep 02, 2011 @ 10:54:00
Sep 02, 2011 @ 11:02:44
Daca este pentru o cauza nobila…merita sacrificiul, se mai imbina si utilul cu placutul,intr-un cuvant: tot raul spre bine!
Sep 02, 2011 @ 11:04:22
Pentru Caius, noi culegem doar avantajele…
Sep 02, 2011 @ 11:07:16
servus!
eu as fi mers pe ceva… must, da’ cred ca-i cam devreme…
toate cele bune!
Sep 02, 2011 @ 11:10:19
Nu ştiu dacă-i vremea mustului, struguri am avut pe-acasă, dar puteau fi şi de import. Nu-mi mai amintesc cum se fac strugurii, nici dacă cresc în copac ori precum legumele…
Sep 02, 2011 @ 11:38:43
Sep 02, 2011 @ 14:13:10
La Dinar , exista antricot de drac la protap ?
Tucu-te
Cu stima Emil
Sep 02, 2011 @ 14:45:22
Nu, nu există.
Sep 02, 2011 @ 19:54:48
Sep 02, 2011 @ 22:27:23
Sep 03, 2011 @ 01:02:09