Desen de Ana Pauper

II

„Care atunci când vei citi aceste rânduri va fi prea târziu, eu fiind deja plecat într-o lume mai dreaptă, care Radu Giurca şi Ilyes Iuliu s-au căpătuit, dar nouă nu ne asigură nici măcar indiciile anatomice minimale, care dacă i-am votat lor nu le mai pasă! Care le-am scris şi lor, urmând să-mi dau foc azi la ora 17 în direct, care aşa nu se mai poate! Care să te gândeşti, uneori, la mine! George[1].”

– Trăsni-te-ar să te trăsnească de nătărău! – reuşi Marcela să-şi sintetizeze simţămintele, în vreme ce arunca foaia mâzgălită în europubelă.

George era un personaj destul de cunoscut în urbea nord-vestică. Pe lângă numeroasele prostii săvârşite la beţie, în luna februarie a anului curent ameninţase că se aruncă de pe-o macara dacă nu obţine un exemplar din Războiul Reginelor. Cum, în afara exemplarului solicitat, mai obţinu ca bonus şi apariţia la Ştirile de la ora 17, echipa ProTv fiind deosebit de promptă, următoarele zile primi zeci de păhăruţe de rachiu prin felurite aşezăminte culturale, oamenii arătându-se bucuroşi să aibă de cine râde. Frumoasele amintiri îl determinară să-şi reia protestul, mai cu seamă că, la Muzeul de Artă[2], urma să se livreze cartea aceleiaşi autoare care pusese oraşul pe jar data trecută.

– Zici că data trecută ai primit Războiul Reginelor? – îl întrebă Arpad, pus la curent cu noua decizie irevocabilă.

– Primarul în persoană mi-a dat-o! – răspunse George cu mândrie, mai cu seamă că i se oferi şi-un păhăruţ.

– Şi-ai citit-o? – insistă domnul Arpad.

– Nu, că am dat-o pe băutură. Mi-a luat unu’ o jumătate întreagă, că era cu autograf…

– Aşa, da! – admiseră câţiva clienţi.

– Acum, i-am scris şi primarului şi prefectului, poate fac rost de două exemplare… Le-am zis şi că i-am votat…

„Parcă prefecţii sunt numiţi” – îşi ziseră câţiva, însă detaliul păru irelevant.

*

În vremea aceasta, Crina[3] se îngrijea de ultimele amănunte:

– Dă cu mătura cum trebuie pe covorul ăla – îi spunea Marietei, femeii de serviciu -, că nu-ţi ştergi bibelourile de praf! Iarăşi vrei să-ţi reţin din salariu?

– Bine că eu sunt proasta lu’ toţi! – bombănea femeia printre lacrimi. Da’ o carte nu mi-ar da şi mie!… Ei citeşte Indicii anatomice şi eu sunt bună doar să dau cu mătura! Care doamna Oana bea deja cafele la El Kardinale, da’ un autograf o doare mâna să-mi dea! Care mai bine mă arunc şi eu de pe macara ca domnu’ George astă-iarnă, care să mă dea la televizor şi să moară astea de ciudă, cu cartea lor cu tot!

[1] George Onan, blogger timişorean. Aici, apare ca locuind în Satu-Mare. Între timp, şi-a şters blogul.

[2] Loc în care s-a lansat Războiul Reginelor, Cartea I, volumul I, în luna mai 2009.

[3] Crina Dunca, ziaristă din Satu-Mare, directoarea Gazetei de Nord-Vest, organizatoare a celor două lansări amintite.