Pictură de Mirela Pete

Printr-un joc al hazardului, azi am nimerit la Perla, în loc să intru peste drum, la Dinar, unde băieţii se vor fi îngrijorat. În noul aşezământ, nimerii la o masă cu un ceh şi un ungur şi, mânaţi de coniacul vechi, începurăm să conversăm în limba europeană. Pe la a opta stacană, ne apucă pe toţi dragostea de Patrie, fiecare preamărindu-şi-o pe-a lui. Cum eram pe teren propriu, simţii nevoia să plusez:

– Recunosc, Ungaria este eternă, dar nu e fascinantă… La fel, Cehia e fascinantă, dar nu-i eternă… Singură Ţara mea este, deopotrivă, eternă şi fascinantă!

Cedând în faţa argumentelor raţionale, cei doi mai cerură o sticlă. Aceasta mă inspiră să aduc în discuţie un alt aspect:

– Voi aveţi mărţişorul violet?

Nem.

Ne!

– Uite, noi îl avem şi pe ăla! Şi nici nu dăm bani pe el, îl trimitem electronic cui dorim! Astfel, pot să-l trimit, ca un simplu ping, la Belladonna, Ada, Andra, PiperushaElaLilick, Alexandra, Dramoleta, IoanaElisa, Zoe, Theodora, Gabriela, Crina, Oana, Sebra, Andreea, Doux Reve, Lucia, Gabriela, Anca, Ivy, Lidia, Matilda, Madi, MadiMelamiNesingura, SupravieţuitorNo Sweet, Oana, OctaviaAndrada, Sfinx, Mădălina ori Green Side… Nici nu-mi pasă că multe nu mă au în blogroll, că-s beat acum!…

– O, Ţară minunată! – exclamară cei doi, luând încă două sticle.

Anunțuri