Din „O mie şi una de zile”

Foto: Alice Drogoreanu

Întâlnindu-se marinarul Sindbad cu un tânăr frumos ca luna, avu chef de vorbă, deoarece era băut. Astfel că îl întrebă:

– Băi, găozarule, tu cine eşti?

Neştiind ce-i acela găozar şi presupunând a fi o formulă de politeţe, tânărul răspunse:

– Neamul meu este din Kabul…

– Ştiu, Kabul-Moldova! Am fost şi eu, am tras o băută cu primarul…

Ignorând paranteza, tânărul continuă:

– Sunt Janşaş, fiul sultanului Tigmos…

– Pricep, un fel de baron local… – îl întrerupse din nou Sindbad. Da’ ce nume naşpa aveţi! De la ruşi cred că vi se trage… Deh, ce să-i faci? Marea Neagră – lac rusesc!…

Indicii anatomice – Cuprins

Foto: Alice Drogoreanu

Capitolul 1 – Deşi prefectul fusese asigurat

Capitolul 2 – Care atunci când vei citi

Capitolul 3 – Care s-a întâmplat ceva

Capitolul 4 – În vreme ce mai multe echipaje

Capitolul 5 – Întrebând din om în om

Capitolul 6 – Bogdan intră în magazinul Amsterdam

Capitolul 7 – Care ne mai ţineţi mult aici?

Capitolul 8 – Acum căutăm, de fapt, ce?

Capitolul 9 – Este aproape o regulă

Capitolul 10 – Tu ce faci când te cuprinde simţământul nimicniciei?

Capitolul 11 – După câteva ceasuri bune

Capitolul 12 – În Perla sosiră

Capitolul 13 – Alternând vinul cu coniacul

Capitolul 14 – Cum era de presupus

Capitolul 15 – Încălzit la rându-i

Capitolul 16 – Şefu’, bag-o şi pe aia cu Prometeu!

Capitolul 17 – Multă vreme mesenii lăudară basmul

Capitolul 18 – Astea-s mitologice

Capitolul 19 – Profitând de faptul că încă nu devenise nimeni violent

Capitolul 20 – Nimeni nu mai ţinu socoteala

Capitolul 21 – Cum despre Mioara nu ştiam

Capitolul 22 – Au ieşit?

Capitolul 23 – În pofida momentului tensionat

Capitolul 24 – Sosise din nou vremea să cerem

Capitolul 25 – Poate şi din pricina băuturilor consumate

Capitolul 26 – Cum băuturile continuau să sosească

Capitolul 27 – A sunat colonelul Munteanu

Capitolul 28 – Ar mai merge ceva!

Capitolul 29 – Cum colonelul Munteanu încă nu apăru

Capitolul 30 – Lui Serghei îi reveni ingrata sarcină

Indicii anatomice – 30

Foto: Alice Drogoreanu

XXX

Lui Serghei îi reveni ingrata sarcină de-a-i autopsia pe cei cinci sălbateci, precum şi ce-a mai rămas din domnul Horaţiu Vidal. Dacă în cazul lui Vidal nu erau prea multe de spus, confirmându-se prezumţia infarctului, ceilalţi fură cercetaţi mai atent, iar constatările nu întârziară.

– Cauza decesului este aceeaşi la toţi cinci – îi explică colonelului Munteanu. Victimele au mâncat portocalele cu tot cu coajă, evident, nerespectând normele de igienă, omiţând a spăla coaja în prealabil, astfel că au făcut indigestie…

Diagnosticul fiind plauzibil şi, totodată, mulţumitor, bestiile fură uitate curând, fiind aruncate într-o groapă comună.

Spre seară, ne adunarăm la Perla pentru un ultim dineu. Deşi Caius şi-ar fi dorit să mai zăbovim în Satu-Mare, domnul Onici îl readuse la realitate:

– În zori, am întins-o!

– Dar, eu aş putea să mai rămân…

– Zău? Şi, dacă se întâmplă ceva cu maşina, împing eu cu domnul Vania la ea?…

Deşi se posomorî, Caius cedă în faţa acestui argument, mai cu seamă că nu avea nici bani la el, cum, de altfel, nu prea avea nicăieri.

Deşi mesele erau din nou pline, parcă niciunul dintre noi nu mai avu aplombul din ajun. Mai mult, Xreader apăru livid:

– Se pare că Oana a fost răpită!

– Ei, apare ea… – încercă să-l liniştească maiorul Petrescu.

Bogdan, cum o mai făcuse şi altădată, ne spuse că simte vibraţiile unei femei frumoase la etaj, pornind într-acolo. Reveni destul de curând, obrazul fiindu-i mai palid decât cel al lui Xreader.

– Ei, e frumoasă? – se interesă Darius.

– Mda… Dar, e moartă. Cred că a fost strangulată. Stătea aşezată pe scări şi se holba la mine…

Cum se lăsă o tăcere grea, izbucnirea lui Caius răsună în toată sala:

– Yes! Yes!! Yess!!! Mai rămânem!…