Foto: Mirela Pete
Într-una din nopţile trecute am ieşit să fac unele mici cumpărături şi să văd ce mai e nou prin oraş. După ce-am bătut o bucată de drum, zării o siluetă ce, în aburii de mai, părea să şovăie dezorientată. De altfel, arătarea mi se şi adresă:
– Nu ştiţi, vă rog, unde este strada Arieş?
În astfel de situaţii, la noi în urbe există trei tipuri de reacţie posibile: fie îl ignori pe apelant, fie îi trânteşti câteva vorbe grele, fie-l trimiţi la dracu-n praznic. Fire comunicativă, am optat pentru cea de-a treia variantă, mai cu seamă că, aflându-ne tocmai pe strada Arieş, exista riscul real ca individul să descopere şi singur acest amănunt. După ce îi indicai o direcţie pe care, dacă a urmat-o până la capăt, ar putea fi astăzi în Arad, cetăţeanul îşi exprimă o nedumerire:
– Dar, mi-a zis un om că ar fi pe-aici…
„Ăla nu-i timişorean de-al nostru!” – îmi zisei în gând, apoi rostii cu convingere:
– Da’ de unde! Cine ştie pe cine-aţi nimerit… Mergeţi cum v-am spus eu!
Omul îmi mulţumi, ne salutarăm politicos şi ne urarăm toate cele bune, după care eu m-am dus la benzinărie. Aici, colegul Radu stătea la o bere, fapt oarecum inedit pentru el, care nu obişnuieşte să piardă nopţile, mulţumindu-se cu răvăşitul zilelor. În mod evident, suferea din dragoste, cum obişnuim noi să ne exprimăm eufemistic.
– De ce eşti posomorât? – mă întrebă, după ce-mi luai şi eu ceva.
I-am relatat mica întâmplare pe care v-am povestit-o.
– Foarte bine i-ai făcut! – spuse Radu, într-o logică perfectă. Ce adresă poţi căuta la aşa oră?
Adevărul e că individul poate căuta adresa din ajun, însă asta era irelevant. Altceva mă rodea, după cum am şi mărturisit:
– Nu despre asta e vorba! Altădată, simţeam o mulţumire când îl trimiteam pe unu’ la mama naibii… Acum, orice-aş face, mi-e tot aia…
Radu păru a se întrista la rându-i. Mai luarăm ceva şi convenirăm că nimic nu mai este ca altădată.
.
Recomandări: Noapte bună copii, Link-Ping, Grişka, Idei înghesuite, Andi Bob, Cristian Lisandru, World of Solitaire, Elisa, Theodora Marinescu, Şi la vară cald, Madi, Gabriela Savitsky, Orfiv, Michaela, Gabitzu, Flavius Obeadă, Transildania, Mihaela Man, Gabriela Elena, Achilianu, Alexandra Cel Mare, Ragnar, Gând licitat, Caius, Ana Usca, Ioan Sorin Usca, Gabi123, Teo Negură, Atitudini.
mai 04, 2010 @ 09:07:17
Ți s-a-ntâmplat și ție, fiind într-un oraș străin și căutând o anumită stradă, să pățești o asemenea tărășenie?
😀
mai 04, 2010 @ 09:11:25
Mi s-a întâmplat, dar am întrebat de-amorul artei, căci ştiam drumul.
mai 04, 2010 @ 09:21:45
Mi-ați amintit de o glumă din „iepocă”: la Miercurea Ciuc, să zicem, doi distinși cetățeni ai urbei, maghiari, se plimbau pe stradă. Vine la ei un țăran și întreabă, pe românește, „domnu’dragă, îmi puteți spune unde e gara?” Unul dintre domni îi face semn că nu știe și pleacă grăbit. Amicul îl întreabă:”De ce nu i-ai arătat drumul, știai prea bine?” „Lasă-l naibii, e aici de 2000 de ani și nici unde e gara nu știe?”
mai 04, 2010 @ 09:33:39
Straniu este că, tot în Miercurea Ciuc, mi s-a răspuns întotdeauna româneşte. E drept că-s destul de înalt şi am mutră fioroasă, de cazac…
mai 04, 2010 @ 09:37:35
Inseamna ca v-ati convertit! Adica, pe zi ce trece suntem tot mai crestini… Dupa cum se si vede!!!!
mai 04, 2010 @ 09:42:25
În spirit creştin l-am trimis şi pe cetăţean. Poate acolo şi-a găsit fericirea!…
mai 04, 2010 @ 09:51:31
mai 04, 2010 @ 09:57:49
Imaginea aleasa pentru text este extraordinara!
Papadia, pare omul nostru cel debusolat de cautarea adresei, iar iarba din fundal, prinsa artistic in acest albastru, ne sugereaza noaptea cautarilor lui.
mai 04, 2010 @ 10:08:55
mai 04, 2010 @ 10:11:15
Nu m-am gândit, eu am pus poza la plesneală…
mai 04, 2010 @ 10:13:13
Domnule Usca se pare că doriţi să dezorientaţi oamenii cu „indicăţii” greşite, măcar de îi arătaţi direcţia către Brăila…
mai 04, 2010 @ 10:16:00
Mulțumesc Vania, ai ales bine!
Mulțumesc Gabriela Elena, dacă la arte plastice nu prea am nevoie de confirmări, la fotografie încă sunt pe teren alunecos (cu calități, ”mno”!).
Bun text, bune bancuri, la comentarii. Trebuie să i le spun lui Xaba, evident! 🙂
mai 04, 2010 @ 10:16:19
Delliana:
Cu răbdare, ajunge el şi-acolo…
Am în plan o scriere despre Brăila, mi-a trimis Cati indicaţii cu ce e pe-acolo. Mai exact, acţiunea se va desfăşura în urbe.
mai 04, 2010 @ 10:17:23
Mirela:
Am ales poza prin tragere la sorţi…
mai 04, 2010 @ 10:29:08
Şi azi mai e aglomeraţie pe strada Petru Groza…
mai 04, 2010 @ 10:31:34
mai 04, 2010 @ 11:06:56
Este deja 3 Mai « Elisa-gradina mea de vis
mai 04, 2010 @ 12:18:33
mai 04, 2010 @ 12:24:23
mai 04, 2010 @ 13:36:36
am mancat o singura data salata de papadie; a fost spectaculos de buna…
mai 04, 2010 @ 14:51:10
mai 04, 2010 @ 14:57:14
Cristian:
E bună! Eu fac relativ des.
mai 04, 2010 @ 14:59:48
mai 04, 2010 @ 19:44:55
Vad ca nimeni nu observa ca toata savoarea postarii e un mod delicat de a-l trimite pe cineva, undeva (la naiba , sa zicem).
Mai ales cand tipul intreaba de o strada pe care sta o amica de-a ta 😉
mai 04, 2010 @ 19:50:13
mai 04, 2010 @ 20:19:20
Radu Humor:
Aveam şi chef de conversaţie…
Apropiaţii mai ştiu că Radu al meu murise cu câteva luni înainte, astfel că apariţia sa dă un efect aparte poveştii.
Expozitie de colacei si sunculite | Blogu' unui Gand licitat
mai 04, 2010 @ 20:36:46
mai 05, 2010 @ 05:13:11
mai 05, 2010 @ 12:05:35
mai 05, 2010 @ 14:00:16
Acum, prima intrebare care-mi vine in minte e daca atunci cand mi s-a intamplat si mie sa fiu trimis aiurea de unul si altul, in urma unor astfel de intrebari „indiscrete”, a fost vorba de nestiinta ori de „uscism” :)) Na, c-am inventat un nou cuvant:))
mai 05, 2010 @ 14:35:37
Este o cale iniţiatică…
Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Blogul. La aniversare.
mai 05, 2010 @ 20:30:10
Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 31 « Ana Usca
mai 06, 2010 @ 07:30:42
Expozitie de colacei si sunculite
mai 26, 2010 @ 13:45:09