Cu toate că nu abuzez de acest procedeu, uneori iau câte o pizza în localul fostului meu coleg Viorel. Zilele trecute, am recidivat. Mai mult din plăcerea de a citi, am lecturat lista de bucate, măcar că o ştiu pe dinafară. Preţurile, neschimbate. Dar, apăruse o atenţionare inedită! În loc de cunoscutele Pizza Quatro Stagioni ori Pizza Capriciosa, se adăugase un detaliu: Produs tip Pizza Quatro Stagioni, Produs tip Pizza Capriciosa şi aşa mai departe, pentru toată oferta.

Nedumerit, l-am abordat pe Viorel:

– Ce vrea să spună asta, produs tip?

– Păi, n-am modificat preţurile… – îmi explică, nu întrutotul lămurit.

– Asta am văzut, dar de ce le zice produs tip?

– Adică, e cam ca şi alea, dar nu întrutotul.

– Şi cam care-ar fi diferenţa?

– Diferenţa ar fi cam de douăzeci şi cinci de procente…

Dumirit oarecum, sesizai un amănunt:

– Mă rog… Însă, pentru pensionari, n-ar trebui doar 15%?

Viorel mă privi uimit:

– Da’ ce, ăia mai au bani de birt? Să-şi gătească acasă!

Parţial, trebuii să-l aprob. Am optat pentru un Produs tip Pizza Diavolo. „Măcar e iute ca naiba, nu mai simţi mare lucru” – îmi zisei. Totuşi, produsul nu-mi pică tocmai bine, astfel că, pentru a nu risca vreo indigestie, plusai luându-mi şi-o sută de mililitri de produs tip coniac.

.

Invitaţi la festin: Simion Cristian, Cristian Dima, Dan Pătraşcu, Consiliul Naţional al Blogosferei, Theodora Marinescu, Supravieţuitor, Link-Ping, Mirela Pete, Gabi123, Elisa.