Într-una din serile trecute mă aflam într-o stare confuză, fiind sfâşiat de tendinţe contradictorii: aş fi mâncat ceva bun, ori aş fi citit din Traian Ungureanu… Însă, cum nu aveam nimic bun, iar lectura, oricât de interesantă, e obositoare pentru ochi, am ales să ies din casă, pornind-o la întâmplare şi, în răstimpuri, pozând te miri ce.
Ajuns pe unul dintre principalele poduri, pozai râul ce străbate urbea, mânat de gândul de-a face oarece. În fotografie, observai cu surprindere cel puţin cinci spectre, sub forma unor pete alburii. Cunoscând, din tradiţia fotografică, detaliul că acestea ar fi duhuri, am decis să mă întreţin cu parte dintre ele, două aflându-se pe malul celălalt.
– Sunteţi duhuri? – întrebai.
– Duhuri, da… – răspunse pata mai mare, pată invizibilă, de altfel, cu ochiul liber.
– Oare de ce v-am observat doar pe aparatul fotografic? – dorii să aflu.
– Păi, la cum te uiţi tu, de mirare că ne-ai zărit şi-aşa! – grăi un alt spectru.
– Şi ce faceţi pe aici? – schimbai subiectul cu abilitate.
– Bântuim! – răspunse primul duh, în numele tuturor.
– Vă place să bântuiţi? – continuai, mai mult de dragul conversaţiei.
– Ei, ne place! Ce-ai vrea să facem?…
Într-adevăr, orice entitate trebuie să se îndeletnicească cu ceva. În cazul nostru, al celor captivi încă în trup, am zice că pierdem timpul, dar, în cazul spectrelor, e de presupus că au depăşit temporalitatea, deşi nu sunt dovezi certe în acest sens.
– Mă gândeam – zisei – că aţi putea bântui într-un spaţiu climatizat, cel puţin…
– Întâi, noi ne-am sustras senzorialităţii… Apoi, văd că tu bântui tot pe-aici, astfel că sfatul tău pare cel puţin deplasat…
Nedorind să le dau dreptate, pornii să caut un local, lăsând cele trei entităţi (sau ce-or fi fost) să bântuie în voie, pe unde le vine lor bine.
.
Au mai bântuit: Cristian Dima, Mirela Pete, Gabi123, Cristian Lisandru, Pro Atitudine, Elisa, Supravieţuitor, Melami, Gabitzu.
Vremea prognozata până in 3 iulie « Elisa-gradina mea de vis
iun. 21, 2010 @ 00:41:11
iun. 21, 2010 @ 01:03:45
eu le dadeam adresa lu’ Basescu… sa il bantuie si pe el! =))
iun. 21, 2010 @ 01:05:43
Sunt tributare locului ales, băsescu (care nu se scrie majusculat!) e prea departe…
iun. 21, 2010 @ 01:48:48
Cand cineva nu mai are ce manca si slabeste pana devine straveziu se spune ca devine o stafie. Cam acesta ne este viitorul. Deci sa ne pregatim si noi sa bantuim… Poate ajungem pe la Cotroceni!
iun. 21, 2010 @ 02:30:57
Cred că noi vom fi bine pe când pedeleii vor bântui.
Oricum, textul de azi nu se dorea a fi cu conotaţii politice (ca să le zicem astfel).
iun. 21, 2010 @ 02:36:40
Si zici ca bantuie duhurile pe Cris, prin Oradea?
Wow! Si tocmai prin zona prin care obisnuiam sa „bantui” si eu noaptea cu ceva vreme in urma – e drept ca aveam si un mioritic cu mine…
Sau sunt si o fantoma si nu mi-a spus inca nimeni?…
P.S.
Nu trebuia sa cauti prea departe un local – chiar la capatul podului de unde ai facut poza e un local destul de elegant, cu terasa placuta – noi ii ziceam, pe vremuri, „La nuiele” datorita fotoliilor masive, impletite de pe terasa
iun. 21, 2010 @ 02:49:00
Scrierea e din iarnă, iar duhurile le-am pozat în Timişoara. Însă, fiind acum în iunie, am modificat puţin povestea şi am pus o poză diurnă din Oradea, făcută anul trecut, în iunie. Anul ăsta urmează să merg din nou în Oradea, peste vreo zece zile.
iun. 21, 2010 @ 03:35:13
eu… prin definitie nu-s majusculat, dar totusi articulat, ca de… macar aici sa-l articulez 😀
problema e ca… io cam bantui… prin cas` 😀 can` ma mai apuca sa cate-o stare din asta de dupa motiune si nu ma orientez prea bine in ce parte sa apuc … sau… apus … :-??
iun. 21, 2010 @ 03:58:47
iun. 21, 2010 @ 04:23:29
iun. 21, 2010 @ 04:24:58
Scuze!
Deabia acum am terminat articolul de astazi. 😦
Nu ma simt bine deloc.
Nu imi vine sa cred ca nu se intampla nimic.
iun. 21, 2010 @ 09:37:53
Pe toti v-am vazut in timpul bantuirii mele.
Acusi voi incepe bantuirea de luni dimineata pe racoare.
iun. 21, 2010 @ 09:51:52
iun. 21, 2010 @ 10:25:40
iun. 21, 2010 @ 11:50:45
Băsescul:
Apusul îi aşteaptă pe ei, însă nu cel geografic…
iun. 21, 2010 @ 11:51:20
Theodora:
Se întâmplă zi de zi…
iun. 21, 2010 @ 11:51:59
Supravieţuitor:
Eu am bântuit deja pentru azi.
iun. 21, 2010 @ 13:26:41
Super faină fotografia. Dar poza cu duhurile unde e? De ce să le vezi numai tu? 😛
Nu le-ai întrebat şi tu nimic despre viitor? Poate mai ştiau ele câte ceva…
iun. 21, 2010 @ 13:49:49
Poza cu duhurile e aici:
https://ivanuska.wordpress.com/2009/01/03/vedere-de-pe-pod/
N-am vorbit mai mult decât am relatat.
iun. 21, 2010 @ 14:49:26
iun. 21, 2010 @ 16:38:35
Am bantuit pana departe.Cu folos.
Acum astept si-n asteptarea asta, mai bantui putin pe-aici prin virtual.
iun. 21, 2010 @ 16:43:16
iun. 21, 2010 @ 18:03:15
Frumoasa fotografie, foarte creativa:d
Si noi avem 4 poduri, dar nu este asa frumoasa privelistea 🙂
iun. 21, 2010 @ 18:09:14
Probabil „entitatile” nu erau decat semenii nostri cu burta supta, ochii intrati in orbite, fata palia aproape stravezie, care bantuiau in cautarea unui adapost si a ubui blid de mancare…
iun. 21, 2010 @ 18:24:05
Gabi:
Eu mai mult cu virtualul, deşi azi nu e cuptor la noi.
iun. 21, 2010 @ 18:25:18
Creativitate:
Am nimerit-o. Oricum, am ales Oradea în loc de Timişoara pornind de la diferenţa de calitate, dacă ne referim strict la râuri. Altfel, sunt cam tot pe-acolo…
iun. 21, 2010 @ 18:26:35
Gabriela Elena:
Erau duhuri realmente. Dată fiind prezenţa lângă apă, probabil vor fi fost dintre cei înecaţi.
România – o virtuală piesă de teatru! | Pro Atitudine!
iun. 21, 2010 @ 19:39:53
iun. 21, 2010 @ 23:13:59
da, podul este din locul unde la mana i se zice branca
iun. 21, 2010 @ 23:23:53
Se ştie şi pe-aici de brâncă, chiar dacă suntem mai la sud.
Foame « Un blog cu atitudine | Slabire? Regim? Am slabit!
iun. 22, 2010 @ 18:16:48
iun. 25, 2010 @ 07:44:34
Nu strica să aminteşti şi de Duhul Apelor, ăla din banc – în traducere liberă, Băsescu…
iun. 25, 2010 @ 12:01:36
E o reluare textul, când am scris era un moment în care băsescu nu era interesant. Nu zic că, în general, ar fi el interesant, dar unii-l socotesc astfel…