Foto: Anca Popa

.

Dacă şi o pisică ce stă doar în apartament îşi doreşte, din vreme-n vreme, să iasă pe casa scărilor, din cine ştie ce spirit de aventură, este de înţeles că omul, zărind ditamai hăul împrejurul său, visează uneori să dea o raită măcar până pe Marte, pentru a avea ulterior ce le povesti prietenilor, dar şi cu ideea ascunsă că poate-o ieşi ceva din asta.

Intenţionându-se prima misiune sută la sută românească în spaţiul cosmic, întreaga biografie mă recomanda să mă ocup de proiect. Absolvent de Teologie, sunt, în plus, Vărsător, astfel că priceperea în orice domeniu este una nativă în cazul meu. Mai mult, am câştigat şi licitaţia, alegându-mă şi cu ceva mărunţiş din demers.

Primul meu gând a fost ca misiunea să se realizeze sub un brand adecvat, astfel că alăturai textului From Romania to Andromeda un interesant desen înfăţişând o pereche de iţari – subliniind specificul naţional -, o banană – ce arăta deschiderea noastră către alte culturi – şi două caise – deoarece se potriveau.

Construcţia navei a decurs fără asperităţi. Ştiind din bucătărie că, dacă n-ai unt, poţi pune margarină, iar dulceaţa de gutui se poate înlocui perfect cu gemul de prune, rezolvai cu uşurinţă toate provocările tehnice, substituind azbestul cu aluminiu, oţelul inoxidabil cu plastic şi, în general, folosindu-ne de ce aveam, ca să nu risipim inutil fondurile alocate proiectului şi să ne rămână ceva şi nouă. În final, l-am recomandat pe Tudose spre a fi pionierul nostru spaţial, date fiind datoriile acestuia la întreţinere, astfel că pentru el era tot aia.

Lansarea trebuind să aibă loc pe 8 octombrie, la orele 11,35, întârziarăm puţin, deoarece Vali fusese la un chef. Spre seară, totul era în regulă, astfel că naveta porni.

– Cu bine, Tudose! – exclamară câţiva vecini de-ai cosmonautului. Ai fost un om de treabă!…

Deşi puţini se aşteptau, dat fiind că înlocuiserăm oxigenul lichid cu motorină, peste doar opt luni naveta revenea cu succes din misiune, cel puţin la reintrarea în atmosferă Tudose fiind în viaţă, deoarece a vorbit cu mine pe mobil.

– Aţi văzut, bă, că a mers şi aşa? – îi întrebai pe colegii care, în timpul pregătirii misiunii, se arătaseră sceptici.

.

Convinşi că merge oricum: Cristian Lisandru, Grişka, Theodora Marinescu, Andi Bob, Onu, Gabriela Savitsky, Flavius Obeadă, Carmen Negoiţă, Cristian Dima, Teo Negură şi Caius.