Deşi pedelist, Marius este-un tip de treabă. În plus, e şi casierul Fondului Solidaritatea.

– Cât s-a strâns? – îl întrebai zilele trecute.

– Vreo două’ş’trei de mii…

– Păi, hai să-i bem! – propusei.

Deşi băiat bun, Marius gândeşte mai lent:

– Cum… să-i bem?

– Păi, tu nu ştii, la vârsta asta, cum se procedează când vrei să faci banii praf?

– Da’ eu nu vreau să-i fac praf! – se prefăcu amicul că obiectează.

Îl readusei la normalitate:

– Ei, nu! Vrei să zici că-ţi place să stai pe uscat?

– Nu-mi place! – recunoscu.

– Atunci… Şi-aşa, ce solidaritate ar fi cu douăzeci şi trei de mii de euro? La câţi amărăşteni sunt în ţară, dacă-i împarţi, nu le-ajunge nici de-un langoş!

În pofida argumentelor logice, Marius nu păru convins:

– Da’ dacă vine vreun control?

– Păi, şi ce dacă vine? Te descurci tu, doar eşti la putere!

– Şi dacă n-o să mai fim la putere? – anticipă el un viitor mai mult decât probabil.

– Păi, eşti pedelist, e tot aia! Ce crezi, că dacă nu cheltuim banii ăştia o să scapi?…

Cum nu mai găsi nicio obiecţie, casierul acceptă:

– Atunci, hai să mergem la Casa Rustic!

– Draci, la Rustic! – pufnii. Nu te mai zgârci, doar avem destul bănet! Mergem la Flanders…

Oricât ne-am străduit, n-am putut topi în prima seară decât vreo două mii de euro, urmând să mai ieşim. Adevărat, s-au oferit câţiva să se solidarizeze, venind cu noi, însă i-am refuzat politicos. De altfel, au asistat – însă pe banii lor – Cristi Milla, Paporniţa cu vorbe şi Shayna.