Foto: Mariusica

.

Ca şi-n anii trecuţi, începutul toamnei determină reorganizarea comunităţii noastre din Dinar.

– Cu ce preţuri anunţă ăştia la întreţinere, am pus-o! – atenţionă domnul plutonier-major Onici. Trebuie să facem ceva din vreme, altfel o să mâncăm doar grătare şi-o să bem bere Gösser…

Cum e posibil ca unii cititori să nu înţeleagă ce-ar fi rău în asta, amintesc detaliul că noi nu mâncăm minuturi şi nu bem banalităţi!

– Păi, eu m-am debranşat – intervenii – şi mi-am convins vecinii ca, dacă vor ajutor pentru încălzire, să-mi dea mie televizoarele color, maşinile de spălat, frigiderele, covoarele, tablourile şi bijuteriile. Cred că-mi deschid un magazin la parter, că n-am ce face cu toate…

– Nu de tine-i vorba! – obiectă domnul plutonier. Tu te-ai descurcat întotdeauna, dar aici mai sunt şi alţii… Caius, de pildă! El din ce-o să-şi achite consumaţia?

Caius ridică din umeri, îngândurat. Domnul Onici, însă, nu pusese întrebarea doar retoric, continuând pe dată:

– Auzi, Caius!… Tu nu te-ai săturat de solitudine şi – implicit – de labă?

Camaradul răspunse doar printr-un gest, ce-ar putea fi echivalat prin: „ba, m-am cam săturat!”.

– Uite – reluă plutonierul -, m-am gândit să-ţi facem lipeala cu Ileana. E frumoasă, tânără, doar treizeci şi ceva de ani, urmăreşte Antena 3…

– Şi din punct de vedere…? – dori Caius să afle.

– Cu aia n-ai de ce să-ţi faci griji, toţi au lăudat-o!

Aflând că nu-i doar o simplă saltea, Caius se arătă dispus să afle detalii.

– Păi, ce detalii mai vrei? Lucrează în avocatură, aşa că-i ocupată mai toată ziua şi-o să avem şi timp şi bani de Dinar… – conchiserăm noi, impunând decizia unei întâlniri cu Ileana.

Totul păru să meargă bine o vreme, iar noi nu mai lăsam să treacă o zi fără caviar. Apoi, pe nepusă masă, Caius ne păru îngândurat.

– Acum, ce dracu ai? – îl întrebă Raul.

– Cu Ileana… Nu ştiu… dar îmi pare neatrăgătoare… Mereu îşi ia bluze largi, ca să-şi mascheze burtica…

– O fi balonată – opină Teodosie. Dă-i Activia…

– I-am dat, dar asta a generat alte neajunsuri… – mormăi cusurgiul nostru coleg.

– Ete, scârţ! – se enervă domnul Onici. Acum, ai vrea şi bani de Dinar, şi să-ţi miroase frumos în casă! Cu nazuri din astea, o să ajungi ca Aurel, să mănânci numai langoşi!

În vreme ce Aurel roşi, Caius se reculese, spunându-şi că, cel puţin până la ieşirea din criză, convieţuirea cu Ileana este cel mai bun aranjament, gând asupra căruia consimţirăm cu toţii.

.

Recomandări: Cristi Milla, Gabi123, Imagini, Lilli3D, Rokssana, Shayna, Teo Negură, Theodora Marinescu.