Ca să resimţi un specific ori un aer aparte al serilor din Timişoara trebuie să fii străin de oraş şi aflat într-o dispoziţie stranie, fără vreo legătură cu locul, ori să fi săvârşit un omor de curând. Îmi amintesc cum, după ce-am comis primul meu asasinat, îmi era imposibil să mai rămân serile în casă şi, ca fermecat, porneam la întâmplare pe străzi până când, ca un făcut, reveneam la locul crimei. Aici am întrebat, într-un rând, cine locuieşte în imobil, cu alt prilej, dacă s-a mutat cineva, ori – pe nişte zugravi, dacă au ieşit petele de sânge de pe pereţi. Aceste reveniri în acelaşi loc, spaţiu al săvârşirii unui omor deosebit de grav – dat fiind caracterul bestial al operării -, au atras atenţia celorlalţi locatari, astfel că e aproape de la sine înţeles că m-am pomenit chemat la IPJ Timiş, camera 28.

            Ajuns în jurul orei 15, fusei trimis la încăperea amintită, primind şi câteva indicaţii:

            – Pe coridorul ăla, a patra uşă pe dreapta.

            Domnul maior Biriboacă fuma când am intrat şi tocmai privea pozele victimei mele.

            – Urât ai mai ciopârţit-o! – remarcă. Dar, fără îndoială că şi-a meritat-o cu vârf şi îndesat, nu pentru asta te-am chemat…

            Privii către scrumieră, astfel că înţelese:

            – Dacă ai, poţi aprinde! Să revenim, însă. Din 2 septembrie, de când a fost stârpită spurcăciunea asta – aici, arătă cu bărbia înspre poze -, tot dai târcoale pe la locuinţa victimei! Ce dracu ai, eşti copil mic? Deja s-au prins toţi, bine că n-a apărut şi presa! Presupun că te-au interesat banii… I-ai luat, cheltuie-i naibii unde vrei, da’ nu te mai tot duce pe-acolo!

            – Mă simt atras în mod irezistibil… – încercai să explic.

            Domnul maior spuse ceva destul de urât, apoi adăugă:

            – Călătoreşte! Du-te-n Bucureşti şi plimbă-te-n tot oraşul, da’ să nu mai aud că ai dat pe-acolo şi-ai făcut conversaţie cu vecinii, că eu nu te mai acopăr!

            Promisei să plec cu primul tren, iar domnul maior mormăi ca pentru sine:

            – Până pe la al patrulea omor, toţi se comportă ca nişte diletanţi!

            Acum, privind retrospectiv, pot spune că avea dreptate.

.

Recomandări: Carmen, Cristi Milla, Dana Pătrănoiu, Daurel,  Gabi123, Lili3D, Rokssana, Supravieţuitor.

Anunțuri