Deşi nu-i sugerasem în vreun fel că ar fi de dorit s-o facă, Marcel se aşeză la masa mea. „O să mă toace la cap, iar eu am vrut să ascult în tihnă Die Götterdämmerung – îmi spusei.

– Vă salut cu respect! – începu individul. Doream să vă spun că vă citesc blogul ca pe Sfânta Scriptură…

„De parcă pe aia ai fi citit-o” – îmi continuai meditaţiile.

– Ce adânc de idei! Fiecare scriere este o bijuterie! Soliditate de diamant, şlefuit de un bijutier măiestru… Şi, totuşi, câtă dezinvoltură! Pagini la care alţii ar trudi săptămâni în şir, ştergând şi refăcând, căutând prin dicţionare după cuvinte proaspete, sub tastatura Dumneavoastră prind viaţă cât ai clipi… Ca să nu mai vorbesc de vagoanele de cărţi lecturate, ale căror ecouri răzbat în fiecare propoziţie… Sau cunoştinţele muzicale, plastice, ori din aria ştiinţelor exacte! Sigur, poate nu întotdeauna scrieţi la cel mai înalt nivel, se întâmplă oricărui creator să aibă zile mai slabe, ori să fie presat de timp… Dar, chiar şi atunci reuşiţi să ne uimiţi şi – totodată – încântaţi, fiind o distanţă ca de la cer la pământ faţă de ce scriu ăştia! 

Într-un târziu, am înţeles aluzia, luându-i şi lui Marcel un coniac.

.

Recomandări: Cristi Milla, Gabi123, Imagini, Lili, Mirela Pete, Paporniţa cu vorbe, Rokssana, Schtiel, Sophie, Teo Negură.

Anunțuri