– Sunt un tâmpit! – îşi reproşă comisarul Tudose.

Abia la a patra sticlă de coniac îi dădu prin minte să înceapă ancheta cu începutul, adică să cerceteze boxa de la subsol a victimei, ori a cui naiba era. Aurel le spusese numele proprietarei, însă-l uită pe dată. Dar, pentru stabilirea adevărului, acesta conta prea puţin. Odată ajuns în boxă, îşi dădu seama că băuse ca un prost. Rafturi întregi de sticle prăfuite îl aşteptau, iar dacă etichetele nu erau vreo nedorită mistificare, înăuntru ar fi trebuit să se afle coniac Chabanneau din 1850, Lafitte din 1895, Armagnac din 1893 şi câte altele! „Cine naiba o fi tipa, de are aşa ceva în beci? Ăla parcă zicea că lucrează la nu ştiu ce firmă…”

Fără a bănui descoperirea de la subsol, Virgil avea alte probleme.

– Ştii ce? – îi spuse suspectului Aurel. Tu cunoşti mai bine locurile pe-aici, du-te să cumperi ceva haleală! Da’ fii atent, te întorci cu cumpărăturile, nu ne faci să alergăm după tine!

Deja de pe la a treia sticlă de Martell începuse să-i chiorăie lăuntrul, iar cu cea de-a patra sticlă starea i se accentuă, deşi de obicei putea să stea nemâncat zile-n şir. Primul pahar îi făcea de regulă foame, dar pe la al treilea senzaţia dispare. Acum, însă, era diferit.

– Neapărat să iei şi caş! Şi ceva somon ar merge…

La subsol, Tudose regreta în acest timp că nu are la el decât trei sacoşe, în care nu reuşi să îndese nici măcar un sfert din sticle. „De altfel, nici n-aş putea să le car pe toate deodată…”

Deşi era neplăcut, urcă şi coborî de câteva ori, până ce mută toate sticlele în portbagajul autoturismului cu care sosiseră. „Ei oricum nu-i mai trebuie, că e moartă!” – îşi spuse, apoi îşi aminti că nu-i tocmai cert cine-a murit, dar rezolvă şi această nouă problemă: „De ce-a absentat de la domiciliu? Mai ales că-i zisese şi hăndrălăului să treacă pe la ea…”

Din punctul de vedere al comisarului Tudose, cazul era rezolvat. Pentru Virgil, totul păru să se complice din nou atunci când, Simona mergând la bucătărie să mai facă o cafea, victima îi spuse de pe duşumea:

– Ai băut tot, porcule!

Fulgerător, comisarul Virgil depăşi uluirea şi reuşi să găsească soluţia optimă, aplicându-i victimei o lovitură în ceafă cu mânerul revolverului. Mai mult ca sigur, prin minte-i trecu şi-o înjurătură, însă cărui român nu i-ar fi venit, în atare conjunctură, idei similare?

.

Recomandări: Colţul cu muzică, Gabi123, Link-Ping, Mirela Pete, Rokssana, Schtiel, Shayna, Teo Negură, Zinaida.

Anunțuri