Se zice că fost-a oarecând un împărat ce avea două fete, una fiind încă în uz la ora cestor întâmplări de le vom spune aici. Aceluia îi zicea Oranj Împărat, din pricina culorii pielii, urmare a cirozei combinate cu dereglări tiroidiene. Dară se lăţi zvonul cum că zmeul Pogan umblă s-o răpească pe mezină, aşa că sufletul împăratului se scârbi, obrazul său devenind şi mai colorat, către verzui.
Toţi se temeau de Pogan, căci zmeul avea două capete, unul aşa cum îl are toată lumea, şi încă unul. Măcar că împăratul făgădui mâna fiicei sale şi tronul împărăţiei – de îndată ce-şi va încheia cel de-al doilea mandat – aceluia care va birui pe zmeu, voinici nu se prea înghesuiră, afară de doi aventurieri care şi-o luară-n freză de la Pogan, lăsându-se păgubaşi.
Prinţesa, rujată şi cu ochii cât cepele de plâns, petrecea în toată vremea închisă într-un foişor, căci zmeul o dată te fură! Fata era încă tânără, ar fi ieşit la Bamboo, însă puteai?
Pe când aproape toţi deznădăjduiră, iată Aurel cel viteaz veni şi se legă să-l înfrunte pe zmeu. Pogan, dând ochi cu voinicul, se cam cutremură, zicându-i:
– Ce-ai cu mine, viteazule, că niciun neajuns nu ţi-am pricinuit?
– Ăi vedea tu ce am cu tine, câne de zmău! Amu, găteşte-te de luptă!
Şi unde începu voinicul a mi-l tăvăli pe Pogan, ai trage şuturi acolo unde-i sfârşea coada şi ciuble peste capul cela aflat la vedere, încât zmeul se rugă de iertare, făgăduind că n-o mai face.
– Ca să ştii cum e când dai peste om! – îi mai zise viteazul, poruncindu-i zmeului să nu se mai arate prin preajma palatului.
Mult se bucură Oranj Împărat, căpătând chiar o culoare mai sănătoasă, iară prinţesa se însenină pe dată, gândind că poate merge iarăşi la Bamboo, dar şi-n alte locuri.
Spre seară, viteazul Aurel se întâlni cu Pogan la han.
– Auzi, poţi să mă mai aştepţi cu banii? – întrebă flăcăul.
– Ce să aştept? – făcu Pogan. Ori mi-i dai acum pe toţi douăzeci de mii, ori te fac de rahat în toată cetatea! Doar ne-am înţeles…
Oftând, tânărul îi numără zmeului banii, apoi îşi luă un vin ieftin.
.
Pinguri de 1 noiembrie: Al2lea, Alex Mazilu, Almanahe, Amalgammax, Anamaria Deleanu, Ana Pauper, Andera, Androxa, Augustin Rădescu, Bogdan Onin, Carmen Amza, Carmen, Cella, Cleo, Clipe de Cluj, Colţul cu muzică, Cornelius, Cristi Milla, Dana Pătrănoiu, Dan Văideanu, Diana Alzner, Dispecer, Dragoş Sorin Nicula, Ela Roseni, Elisa, Filumenie, Florina, Gabi123, Gabi Rus, Gabitzu, Gabriela Elena, Gabriela Savitsky, Gânguritu, Imagini, Ivona Boitan, Lili, Liliana, Link-Ping, Matilda, Mihai, Mircea Suman, Mirela Pete, Mona, Monica Iacobov, Nea Costache, Nicu, Octavia Sandu, Onu, Ovidiu, Peter, Pisicaru, Primadona, Ragnar, Răzvan Cătălin Rinder, Răzvan Şerbu, Rokssana, Schtiel, Scutaru, Shayna, Silvia, Stropi de suflet, Supravieţuitor, Tanya, Teo Negură, Theodora Marinescu, Tu1074, Ulise, Umograf, Verovers, Viorica Munteanu, X, Zamfir Pop, Zina, Zinaida.
nov. 01, 2011 @ 11:09:40
Ma miram eu… Totusi, un zmeu e un zmeu, nu ia el asa usor suturi si ciuble !
Ce-a ajuns lumea asta dom’le ! Pana si zmeii sunt corupti ! 😉
nov. 01, 2011 @ 11:45:06
De ce-ar face zmeii excepţie? Şi ei trebuie să trăiască.
Arta – lumea perfectă « Gabriela Savitsky
nov. 01, 2011 @ 12:28:09
nov. 01, 2011 @ 12:29:04
Oricum zmeul a cerut destul de putin …. si nici nu s-a orientat … trebuia sa ceara niste case si aur ca banii incep sa nu mai aiba valoare
nov. 01, 2011 @ 12:43:46
Erau alte timpuri, pe atunci galbenii erau galbeni!
nov. 01, 2011 @ 13:17:44
Eheeei pana si lumea basmelor e corupta! Nu mai e ce-a fost odata… Cica evoluam… 🙂
nov. 01, 2011 @ 13:23:49
Nu i-as zice coruptie, ci aranjament. Pe atunci, nici DNA nu exista…
nov. 01, 2011 @ 13:37:31
Bine, bine, Vaniuşka! Şi restul de 19.999 de pinguri unde-s?
nov. 01, 2011 @ 14:04:47
nov. 01, 2011 @ 14:16:09
Astea-s toate, douazeci de mii erau galbenii.
nov. 01, 2011 @ 15:41:09
nov. 01, 2011 @ 17:03:46
nov. 01, 2011 @ 17:13:24
Nici Aurel nu şi-a dorit-o, dar i-a cerut zmeul toţi banii.
nov. 01, 2011 @ 17:39:43
zmeiii…mereu au fost corupti:)))
nov. 01, 2011 @ 17:41:20
Îşi câştigă existenţa…
nov. 01, 2011 @ 17:44:22
nov. 01, 2011 @ 17:49:18
nov. 01, 2011 @ 21:42:35
nov. 01, 2011 @ 21:56:10
nov. 01, 2011 @ 22:06:00
nov. 01, 2011 @ 23:31:53
nov. 01, 2011 @ 23:39:39
Miercurea fără cuvinte. De toamnă « Mirela Pete. Blog
nov. 02, 2011 @ 00:51:26
nov. 02, 2011 @ 00:55:01
nov. 02, 2011 @ 01:00:47
nov. 02, 2011 @ 07:43:58
nov. 02, 2011 @ 07:50:38
Imparatul din poveste rade cu gura pan` la urechi, de asta s-a insanatosit.
nov. 02, 2011 @ 08:59:33
Nu totdeauna râdea, mai mult în prezenţa clerului…
Miercurea fără cuvinte. Clădiri în oglindă « Clipe de Cluj
nov. 02, 2011 @ 09:13:11
nov. 02, 2011 @ 09:32:53
nov. 02, 2011 @ 13:00:51
Aurel?
Cine-o fi, Aurica fara frica?
De si caposului-i fu frica?
Madi si Onu
nov. 02, 2011 @ 13:39:54
nov. 02, 2011 @ 13:41:57
Nu cred că se numea Aurica…
nov. 02, 2011 @ 19:10:07
Deci totu’i o abureala? Ma pregateam si eu sa-l înfrunt pe zmeu, având si oarece ascendent psihologic asupra lui. Mezina-i frumusica înca vreo zece ani!
nov. 02, 2011 @ 20:17:58
Despre mezină, părerile-s împărţite…
nov. 03, 2011 @ 08:47:20