Ziua Unirii tuturor românilor ne-a unit pe toţi românii în jurul cazanului cu fasole.

– De gust… – zise Caius. Nu face să mergem la Sabres nemâncaţi.

– Asta aşa-i! – confirmă Raul.

Domnul plutonier-major Onici fu atras de-un alt aspect. Cetăţeanul Arpad Molnar se pusese la rând, rând care pesemne exista doar în imaginaţia sa, căci toţi ceilalţi formaserăm, civilizat, o grămadă.

– Ia uite la ăla! Acum, vor să ne ia şi fasolea?…

Firesc, îşi făcu loc către turbulent.

– Dumneavoastră, cu ce prilej pe-aici?

– La fasole… – răspunse cetăţeanul.

– Păi, asta se dă de ziua naţională, e pentru români! Adică, după ce ne-aţi luat Mediul, Sănătatea, berea Ciuc, RAPPS-ul şi Cultura, vă mai trebuie şi fasolea noastră cu ciolan?

– Eu nu acord atenţie caracterului etnic – trânti Arpad Molnar sau Molnar Arpad, ca să fim mai exacţi.

– Dar, îi acordăm noi! De ce te-nghesui?

– Nu m-am înghesuit, stăteam la rând! – căută udemeristul să se dezvinovăţească.

– Păi, aici e-nghesuială, dacă stai la rând la o înghesuială înseamnă că te-nghesui! Ce-ai zice să mă vezi pe mine dând din coate la Szeged, de 15 martie, ca să primesc moca palinka?

– N-aş zice nimic…

– Păi, normal că n-ai zice nimic, fiindcă n-ai să mă vezi niciodată! Sau insinuezi că eu dau din coate?…

Discuţia poate s-ar fi prelungit, dacă domnul plutonier nu l-ar fi amendat pe intrus pentru incitare la ură interetnică.

– Da’ nu-mi daţi chitanţă? – păru acela a nu fi înţeles aluzia.

– Acum mai vrei şi chitanţă? Ştii dumneata că, pentru a face chitanţiere, ai tăi vor să taie 82% din pădurile virgine?

– De ce 82%? – se minună contravenientul.

– De unde vrei să ştiu, ce sunt eu, udemerist? – îl lămuri domnul plutonier.

În tot acest timp, Caius primi cinci caserole cu fasole, deoarece toţi neglijară grămada, urmărind actul patriotic săvârşit de domnul plutonier. Pe scena din faţa Operei tocmai începu un recital de muzică populară adecvată momentului.

.

Recomandări: Almanahe, Lili, Ragnar, Simion Cristian.