Pentru Marcel, sexualitatea începu să devină o amintire frumoasă, iar cărţile, un îndemn la somn. Ca şi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, îşi pierdu şi simţul gustului, din motive rămase misterioase.

– Mănânc homar, şi parcă-ar fi cretă! – se lamentă, scociorând în blid.

– Păi, dacă-i tot aia, ţine-o pe cretă, ieşi mai ieftin… – propuse domnul plutonier-major Onici o soluţie, încercând să indice partea plină a paharului.

– Gustativ, ar fi cam tot aia – admise camaradul. Totuşi, mai disting texturile şi efectul vizual. La cafea ce mă mai bucur, da’ şi-acolo, mai mult că o simt caldă…

– Miros mai ai? – întrebă Teodosie, din politeţe.

– Oarecum, dar toate-s fade. Uite, fumez ţigări de foi şi… canci! Zici că-s light-uri de alea, pentru muieri…

– Dă-i cu coniac, măcar te ameţeşti!… – încercă şi Caius să ajute.

Marcel profită de sfat, cerând încă un coniac, apoi îşi continuă lamentările:

– Nici măcar de Revoluţie nu am chef. Dacă începe, o să mă duc aşa…, mai mult de gura voastră…

– Şi-aşa-i bine! – îl încurajă domnul plutonier. Oricum, tot nu prea ai ce face-n Decembrie…

Convenirăm să mergem la Revoluţie în grup, apoi, luând încă un rând, admiserăm că Marcel traversează o criză profundă.

– Mai poţi, însă, în vremurile astea să te miri de ceva? Nu mai poţi! – conchise Raul.

.

Recomandări: Dana Pătrănoiu, Gabi123, Imagini, Lili, Nicu Scutaru, Ragnar, Răzvan Cătălin Rinder, Rokssana, Schtiel.