Zadarnic strălucirea rece a dimineţii încerca să trezească pofta de viaţă în inimi, căci sufletul domnului plutonier-major Onici era înnegurat.
– Azi am chef să amendez pe unu’… – zise pe la al treilea coniac.
– Pe cine? – întrebarăm noi.
– Indiferent, n-am treabă cu cineva anume.
– Păi, poate prinzi vreun contravenient – interveni Caius.
– Aş! Dacă omul a făcut ceva, nu mai are niciun haz să-l amendezi. Vreau să-l frig pe unul în mod absolut arbitrar!
Într-adevăr, procedeul ne păru cu mult mai viu faţă de aplicarea maşinală de amenzi pentru cine ştie ce nereguli de rutină.
– Îi tai şi chitanţă? – dorii să aflu.
– Draci! Să tai chitanţă în zilele astea ar însemna complicitate cu Statul! – tună domnul plutonier, după care plecă decis către Piaţa Bălcescu.
.
Recomandări: Colţul cu muzică, Ela Roseni, Grig, Imagini, Iulia Radu, Lecturi recenzate, Popa Ţeapă, Rokssana, Schtiel, Shayna, Theodora Marinescu.
Comentarii recente