Ieri, Fortuna mi-a surâs. Deşi ziua începuse banal, după prânz, la o intersecţie, călcai într-un căcat. „Ia uite, cum l-am nimerit! Şi nici nu se vedea…” – îmi trecu prin minte. Sigur, grosul l-am şters într-un smoc de iarbă, însă lăsai pe vârful pantofului un semn mărturisitor al bunelor auspicii. Mă simţeam înălţat sufleteşte, cam ca Rudolph Aspirant după ce postează comentarii pe vreun blog.

– Să fie-ntr-un ceas bun! – îmi urară băieţii, azi, în Dinar. În căcat până-n gât suntem, figurat vorbind, mâncăm toată ziua acelaşi nutrient, iar acum, ca o încununare, ai şi călcat într-unul! Ce mai tura-vura, eşti născut sub o stea norocoasă!

Într-o logică intrinsecă momentului, cerui o mămăligă cu gem şi-o bere la pet.

.

Recomandări: Adela Onete, Imagini, Mirela Pete, Rokssana, Schtiel, Theodora Marinescu.

Anunțuri