Ilustraţia: Pentru copiii mei
.
Ora debută tensionat, domnul profesor intrând vijelios şi mormăind un fel de:
– mnă ziua!
– Să trăiţi! – răspunseră elevii.
Profesorul trânti catalogul pe catedră, se aşeză după ce smulse scaunul cu un gest repezit şi, fără altă introducere, rosti:
– Rebreanu Liviu…
– Prezent! – răspunse elevul numit.
– Văd că eşti prezent, spune ce-ai avut de pregătit pentru astăzi…
– Noi pentru astăzi am avut să facem o compunere…
Domnul avu un rictus, apoi îl corectă:
– Adică, aţi avut de alcătuit o compunere…
– Da – admise băiatul, însă tardiv, căci ar fi fost datoria sa de şcolar să se exprime îngrijit.
– Ce compunere?
Elevul începu a privi disperat către colegi, însă curând se reculese. În definitiv, şi dacă ar fi ştiut titlul compunerii, tot nu l-ar fi ajutat cine ştie ce.
– Titlul compunerii era Primăvara – completă profesorul. Mda, destul de dificil de ţinut minte… Ţi-ai scris-o?
– Am uitat – murmură băiatul.
– Oare, de ce nu mă mir? Pe ziua de astăzi, ai un doi! Fii atent, că mai ai un patru şi-un şase!…
O vreme, lucrurile rămaseră cam tot aşa, însă, într-un târziu, ameninţat cu corijenţa şi chiar cu repetenţia, băiatul se puse cu burta pe carte, ajungând cu timpul un scriitor destul de apreciat.
.
Recomandări: Nicu Scutaru, Daurel, Iulia Radu, Gabi, Carmen, Ela Roseni, Ulise, Florina, Zamfir, Zamfir Pop.
Comentarii recente