Foto: Daniela Lupu
.
Aurel umbla de două ceasuri şi bombănea din vreme-n vreme:
– O poveste parfumată cu flori de câmp! Ce idee! Merg ca prostul şi, în afară de câţiva maci lângă calea ferată, nu văd nicio floare! Aici se face agricultură, nu horticultură!…
Ultimul gând îl umplu de-un iz de mândrie, dat fiind caracterul practic al localnicilor, aşa că medită mai aşezat:
– Bine, ceva piticanii cu petale se mai zăresc ici-colo, da’ nici nu ştiu dacă astea se pun tot la flori… Oricum, e ceva vegetaţie, că au şi frunze.
Aurel pornise în acest drum căutând inspiraţie pentru povestea parfumată de sâmbătă. Dar, lipsit aproape cu totul de simţ olfactiv, ar fi putut intra şi-n closetele din Giuleşti fără să bage de seamă.
– Cum să scrii despre ceva ce nu poţi percepe? Şi, de ce tocmai despre flori de câmp?
Se linişti îndată, căci îşi dădu seama că n-ar putea scrie mare lucru nici despre florile de munte, de pădure, de grădină ori ce flori vor mai fi fiind. Bărbaţii stau prin birturi, nu cască gura la fleacuri.
Dar, totuşi, se angajase să scrie săptămânal. Deodată, o idee îl fulgeră:
– Ce-ar fi să plagiez?
Ajunse în curând acasă şi, prin metoda copy/paste, luă un fragment de la Mirela:
„Sub tălpile noastre goale, se lăsau strivite, fără suspine, firele de mătase verde, lăsându-şi seva de viaţă dătătoare…
-A ce miroase iarba?
-A verde, a câmp, i-am răspuns micuţei mele, care la cinci ani deja începea să simtă, ca şi mine, miresmele cele mai subtile. Simţ pe care şi-l dezvoltă pe zi ce trece, ca văzul, auzul sau tactilul.”
„Merge!” – îşi zise Aurel, apoi adăugă cu glas:
– Să mai iau şi de altundeva, să nu se prindă! Başca, n-am nicio micuţă de cinci ani acasă!…
Cum Carmen scrisese deja povestea, luă şi de-acolo:
„Iubesc zilele de vară, când stau întins în iarba necosită, înconjurat de flori sălbatice şi ţârâit de greieri. Atunci şi numai atunci, timpul îşi dilată clipele şi cerul îşi coboară bolta.”
Adăugă un final de la el: „Parfumul florilor de câmp mă împresoară şi mă face să pregust alte tărâmuri”…
– Ajunge, că mai bag şi-o poză!
Cum primi imediat trei like-uri, îşi zise că i-a reuşit manevra.
De la Lolita n-a putut plagia, căci a scris în versuri. Diana, Sara, Florentina, Gabi şi Elly au postat târziu, era tardiv să mai plagiez.
iun. 30, 2012 @ 10:39:04
Adevarata lectie de plagiat: se pun reglementar gilimele si se da ping!
iun. 30, 2012 @ 10:45:20
Am pus eu aici, da’ Aurel i-a fentat pe toţi…
iun. 30, 2012 @ 11:58:14
El la care comisie va fi judecat? La a’ veche sau a’ noua? Daca n-o mai fi aparut vreuna între timp.
iun. 30, 2012 @ 12:16:20
Aurel ar trebui să intre în politică.
iun. 30, 2012 @ 12:34:30
Dan:
Îl vor judeca bloggerii…
iun. 30, 2012 @ 12:34:59
Povestitorul:
Are simpatii pedeliste, poate face pasul…
iun. 30, 2012 @ 13:12:52
Pentru o saptamana a asigurat materialul,se poate documenta in voie pana la urmatoarea scriere,materie prima existand slava Domnului! 🙂
iun. 30, 2012 @ 13:20:18
Depinde şi de temă. Dacă e tot cu parfumuri, devine mai greu, că nu-i uşor nici cu plagiatul!
iun. 30, 2012 @ 13:43:31
Șmecher Aurel! A făcut o bună combinație de perechi, dar ar fi putut să fie și trei bucăți dacă Lolita ar fi scris în proză… Un plagiat subtil, aproape un original. 😉
iun. 30, 2012 @ 15:06:12
A pus ghilimele, s-a lins pe bot de publicitate!
iun. 30, 2012 @ 15:39:35
Excelent „plagiat”! Dar pentru ca au fost mentionate sursele se poate spune ca e vorba despre… cercetare! 🙂
O zi minunata sa fie!
iun. 30, 2012 @ 15:45:02
Mirela:
Aurel nu-i mulţumit, dar promite să plagieze din ce în ce mai bine!
iun. 30, 2012 @ 15:45:35
Renata:
Şi ce dacă a pus ghilimele? Da’ notele de subsol?
iun. 30, 2012 @ 15:46:04
Diana:
Nu ştiu, să vedem ce vor spune şi comisiile…
iun. 30, 2012 @ 16:25:23
iun. 30, 2012 @ 19:31:10
Am fost la tara ieri, o vreme frumoasa si o prveliste foarte coplesitoare. Imaginea ta foarte frumoasa iti inspira o poveste dar cand esti acolo in zona, parca ai citio. Nu se poate explica in cuvinte, ceva extraordinar!
iun. 30, 2012 @ 20:16:06
Imaginea e frumoasă, dar, cum arată şi linkul, e realizată de Daniela Lupu. Pe aici, nu prea am ce poza, mai cu seamă de când cu arşiţa…
iun. 30, 2012 @ 21:42:41
Pai, de ce sa-l acuzam noi pe Aurel?! Moda actuala e sa acuzi de plagiat pe cel care nu o face!
iun. 30, 2012 @ 23:00:27
Neliniştitu' » Post Topic » Mă, să nu care cumva, că vă spun! Vă mulţumesc!
iun. 30, 2012 @ 23:12:39
iul. 01, 2012 @ 02:38:19
Special am postat tarziu. Aveam informatii, pe surse, ca Aurel cauta sa plagieze de pe la toti. Nu mai e nevoie de nicio comisie de cercetare a plagiatului. Google face si asta. Detecteaza duplicatele :)) deci si plagiatul 😉
Totusi…mi se pare ca e plagiat si de la mine ceva: un mac.
iul. 01, 2012 @ 05:45:28
Carmen:
Nu-l acuzăm, doar povestim întâmplarea. În definitiv, şi ce dacă-a plagiat?…
iul. 01, 2012 @ 05:46:36
Elly:
Macul e la liber, pot să-l plagieze toţi.
iul. 01, 2012 @ 08:33:39
Hai, ca ai scos-o la capăt ! Povestea… 😀
iul. 01, 2012 @ 09:19:26
Mi-a plăcut povestea! Sunteți la modă! Se poartă plagiatul… 🙂
O zi frumoasă!
iul. 01, 2012 @ 10:14:14
Piticanii cu petale? Ce insensibil…Si comisiile ce au zis? Au dat verdictul?
O plagiez pe Diana: o zi minunata!
iul. 01, 2012 @ 11:13:13
Zina:
Metoda copy/paste e sfântă!
iul. 01, 2012 @ 11:13:44
Sara:
Eu plagiez de mic, deja am devenit postmodern.
iul. 01, 2012 @ 11:14:17
Florentina:
Comisiile au zis ca mine, că le-am omenit în prealabil.
iul. 01, 2012 @ 14:52:54
iul. 01, 2012 @ 15:02:39
iul. 01, 2012 @ 23:59:42
Vroiam si eu sa scriu niste nuvele SF … dar acum imi este frica sa nu ma plagieze Asimov 🙂
iul. 02, 2012 @ 06:52:02
Asimov cam are obiceiul…
Muzică de vacanță « Mirela Pete. Blog
iul. 02, 2012 @ 09:24:47
iul. 02, 2012 @ 12:50:14
Si eu am plagiat!
iul. 02, 2012 @ 12:53:51
Da’ cine nu plagiază?…