Dimineaţă de Decembrie

4 comentarii

man_in_the_mirror_by_lisztikriszti-d4oqvv7Foto: Kriszti Lisztes

.

Pedelistul Aurel trăgea deja de-un ceas de o cafea, mimând amuzamentul la bancurile noastre. Când merse la closet, Caius spuse cu glas:

– Ce-are ăsta?

Domnul plutonier-major Onici îi răspunse:

– Are pardesiu nou şi aşteaptă să remarcăm.

Aşa, ca detaliu, nimănui nu i-a scăpat amănuntul, însă nu ne gândirăm că asta ar putea să prezinte şi vreun interes. Când reveni Aurel, domnul Onici ne surprinse:

– Auzi, tu n-ai bea un rom?

Pedelistul se însenină:

– Ba da!

Sandu îi aduse ceva poşircă, într-un pahar de unică folosinţă, deoarece la vesela localului au acces doar clienţii plătitori.

– Mergem duminică la vot? – întrebă Aurel, încălzit de lichid.

– Noi mergem…

Domnul plutonier mai dădu un rând de trăscău, astfel că, pornind din nou spre closet, Aurel îşi dezbrăcă pardesiul, căci se încălzise peste măsură. Când reveni, Onici ne surprinse din nou, dându-i 60 de lei.

– Nu te duci până-n piaţă, să iei ţigări?

– De care?

– Trei pachete de Parlament, şi de restul îţi iei tu ce-ţi place…

– Am plecat!…

De când cu divorţul, Aurel fumase cel mult chiştoace, aşa că perspectiva de-a avea, după mai mult de doi ani, un pachet al său îi dădu elan.

– Nu-i riscant? – întrebă Marcel.

– Ce? – păru domnul plutonier a nu înţelege.

– Dacă fuge cu banii?…

– Nu cred!

Totuşi, trecu mai bine de-un ceas până când Aurel se întoarse.

– Bă, da’ departe-au fost ţigările alea! – îi reproşă Raul.

– Am întârziat, pentru că, între timp, am mai mâncat şi bătaie! – rezumă pedelistul.

Deşi Aurel nu avea încă s-o afle, lucrurile decurseră logic. Cât fusese el la closet, Onici îi scrise pe spatele pardesiului: Votez ARD, ca să-mi iau ţara înapoi!

Restul a fost treaba mahalalei inepte şi violente

.

Recomandări: Mirela Pete, Theodora Marinescu.

Reclame

Diplomaţie

11 comentarii

2012_03_20_imgp3560_rsz

Dacă, de obicei, preşedintele demis reprezintă un adaos nu neapărat necesar, astăzi mi-aş fi dorit să-l găsesc la benzinărie, căci n-aveam chior. Maria nu-mi dă Martell pe datorie, căci – zice ea – „trebuie să predau casa!”. Aşa că fusei nevoit să beau patru beri Stephanus.

Începu să se lumineze, când apăru şi demisul.

– Bună dimineaţa! – salută.

– ’te-n rât de borâtură! – răspunsei.

După ce-mi dădu ceva mărunţiş, ca să umplu masa, preşedintele demis mi se destăinui:

– Asta apreciez eu la tine! Chiar dacă avem, de cele mai multe ori, opinii diferite, ştii să te exprimi civilizat, fără huiduieli şi jigniri…

.

Recomandări: Gabi, Mirela Pete, Adrian Voicu, Ifim, Aurora Georgescu, Dan Văideanu.

Nutriţionistul

6 comentarii

frogs_or

Ospătarul Ştefan se apropie destul de stânjenit de preşedintele demis, căci sperase că acela nu va mai intra în Cireşica.
– Ce vrei, chiorule? – îl întrebă politicos.
– Un escalop de porc cu ciuperci.
– Da, bine… Broscuţe în sos de praz  la masa 5! – strigă ospătarul către bucătărie.

– Nu, nu! Escalop de porc! – insistă pleşuvul cel demis.

– Dom’le, în politică mai înghiţi broscuţe, dar nu şi porci! Las’ că ştim noi mai bine ce ţi se potriveşte!…
.
Recomandări: Mirela Pete, Rokssana.

Newer Entries