Rigoletto by Verdi

Ca să nu fiu nepoliticos, pot afirma că Gilda a fost interesantă vreme de vreo două ceasuri. Cam ca o moluscă, senzitiv vorbind, era, totuși, superioară. Apoi, pe când fumam țigara de după, i-am spus-o direct:

– Între noi, totul s-a terminat!

– De ce? – întrebă tânăra sedusă.

– Eu am avut încredere în tine – îi explicai cu răbdare -, dar tu ai celulită și sânii mici!…

– Dar, mi-ai promis…! – începu ea să nege evidența.

– Scârț! Ți-am promis!… Oamenii promit multe. Băncile îți spun să dormi fără grijă, misiții zic că dracu-lacu, reclamele te-ndeamnă la cele mai…

Gilda înțelesese și începu să plângă, prilej s-o dau afară. Din ușă, mai încercă:

– Dacă află tata…

– Păi, poți face în așa fel încât să nu afle. Și, dacă află, tot aia! Un bufon! Ca bărbat, el face, într-un mod diferit, ceea ce probabil vei face și tu…

– Am să-mi dau foc! – amenință Gilda.

– Dă-ți!

– La o oră de maximă audiență!

– Perfect!

– Trec la greco-catolici!

– Treci!

– Intru în greva foamei!

– Intră!

N-am cedat niciunui șantaj. Plecă, dispărând în curând după colț. Afară, se puse o ploaie ca în filmele americane.

Puțin, mă simțeam vinovat. Curând, însă, uitai de Gilda și începui să-i cânt Maddalenei:

– Bella figlia dell’Amore…

.

Recomandări: Ninulescu, Dumitru Agachi, Almanahe, Cella, Gabriela Savitsky, Theodora Marinescu.