GirardonApolloThetis

– Cică, la Zeus: E 27 mai, ora 5:22! Răsari, Apollo, și strălucește!… Bașca, îmi dă și ora cu două puncte, de zici că-i Rolex, nu părintele zeilor! S-a împuțit treaba și-n Olimp, totu-i kitsch, totu-i spoială, totu-i…

Cum s-a putut deduce, în 27 mai 2013, Apollo avea chef să strălucească cam cât au bipezii din Răsărit poftă de muncă. Până la urmă, străluci el, că n-avea de ales. Supus unor legi inexorabile, acumulă miriade de tone de hidrogen, presiunea-l preschimbă, în mare parte, în heliu și, tot frecând-o prin spațiu, se încinse, risipind moca lumină, căldură și bună dispoziție.

– Dar, când este-un an secetos, tot pe mine mă înjură! Însă, un sistem de irigații funcțional n-ar fi în stare să-și facă, mai bine le fură și pe alea care mai sunt și le vând la fier vechi, ca să bea!…

Uneori, Leto căuta să-l îmbuneze:

– Apollo, nu mai tot bombăni! Ai patru miliarde de ani, e cazul să te maturizezi!…

– Păi, sunt matur! Da’ de ce trebuie să le strălucesc ăstora?

– Nu pentru ei o faci, ci așa… de amorul artei! Uite, și Amor se bucură…

Argumentul nu era cel mai potrivit, Amor târându-l de multe ori în belele pe eroul nostru. Dacă el trebuia să răsară la 5:22 fix la fiecare 27 mai, nici mai devreme, nici mai târziu, distribuindu-și razele în ditamai hăul cosmic, Amor își putea trimite săgețile discreționar, la orice oră din zi ori din noapte, nesupus niciunei legi.

– Ei, și-o fi având și el rațiunile lui! – medie Leto.

– Mda, rațiuni! M-a făcut să mă încurc cu sumedenie de parașute! Dafne, Cirene, Marpessa…

– Dafne nu era parașută! – obiectă maică-sa, apoi roși, amintindu-și de Hyacinthus. Mă rog, le mai face și el, câteodată…

Până de curând, zeul nu fusese atât de irascibil. Cam de prin 1969, de când oamenii puseseră numele său unui hârb stupid, se supără. Un nume atât de important, atribuit unei hardughii care s-a deplasat până pe un grăunte de rocă.

– Ce am eu, Apollo, cu gămălia aia fără strălucire proprie?

Admetus, ca să-l zădărască, se prefăcea naiv:

– Zici de Apollo 11? Las’ că nu-i rău! Spune mulțam că n-au născocit ăștia nu știu ce telescop, care să-ți caute și pete!…

Când mai scoaseră și albanezii țigările Apollonia, zeul turbă! Numele cel mai strălucit, pus celui mai mizerabil produs! Însă, nu se putea răzbuna decât cel mult indirect, prin câte-o explozie solară.

– Le-o coc eu bipezilor! – își făgădui, și chemă Muzele la sine. Știți ce vă rog? – le zise. Așa, vreun mileniu sau două, nu-i mai inspirați pe ăștia, șușotiți-le doar prostii!…

Muzele ascultară, că nu aveau de ales, și așa se umplu omenirea de rap, hip-hop, manele, răpiri din serai, literatură postmodernă și telenovele, încât Apollo, mulțumit, râdea, punând-o de-o încălzire globală.

.

Recomandări: Mirela Pete, Gabi, Tina, Gabriela Ilieș, Gabriela Savitsky, Theodora, Gabi, Clipe de Cluj, X, Almanahe.