Câţiva ani, am evoluat ca rezervă la Laminorul Nădrag. Frecam banca şi-i mai distram pe băieţi.

Suporterii m-au întrebat la birt:

– Tu nu joci niciodată?

– Nu, că dau cu stângu-n dreptu’ şi-alerg ca un elefant.

– Şi rentează?

– Cum să nu, primesc supă la fel cu cei care-au jucat!

Într-o miercuri, la un meci cu cei din Mănăştur, am fost descoperit de-un scouter de la Barcelona.

– La noi, ăia care-s rezerve stau tot timpul bosumflaţi, umblă cu fitile, îi dau în gât pe titulari, trimit anonime la anti-doping, fac memorii la UEFA… Într-un cuvânt, e-un infern! Ne-ar trebui un model, o rezervă pilduitoare, am văzut că tu nu faci mutre…

– Cât daţi?

– Opt mii de euro pe lună şi cazarea.

– Opt mii? Da’ ce, eu sunt rezervă de opt mii? Messi cât ia?

– Vreo trei sute de mii, da’ el e Messi!

– Da? Atunci, să stea Messi rezervă!

A mai cedat el, am mai lăsat şi eu, în final ne-am înţeles cu treizeci de mii pe lună. Uşor nu e, că-s multe deplasări, iar eu nu prea am fire de turist. Prefer să stau într-un bar şi să mă-mput acolo.

Anunțuri