Consilierul Mirel era indispus. Petrecuse cu preşedintele până spre ziuă la Cireşica, iar acum era mahmur. Însă nu mahmureala, împotriva căreia ştia cum să lupte, îl posomora, cât frânturi de amintiri care-l sileau să recunoască în sinea sa că a greşit.

„Nu trebuia să-l fac bou!” – îşi zise cu obidă. „În definitiv, el plăteşte, e dreptul lui să delireze… Era suficient să nu-l aprob!”

Dar, faptul era consumat.

„Cel puţin, dacă nu-i trăgeam un picior în cur, poate-ar fi uitat! Dar, ăsta-s eu, când beau devin încăpăţânat! Ei, poate mă scoteam şi cu şutul ăla, că era la înghesuială şi-au mai dat şi cei de la mesele alăturate, da’ nu trebuia să-i torn sosul de vişine în cap! Ori, cel puţin, să nu-i fi tras şapca deasupra, că puteam acum s-o arunc pe vreun chelner neatent!…”

Cătrănit, ceru încă un coniac mare şi-o ciorbă de burtă. Întremat de combinaţia lichidelor, îşi aminti de-o altă ispravă, mai gravă ca toate cele dinainte:

„Maică-mea m-a atenţionat! Orice tâmpenie ai face – zicea ea – să nu laşi nimic scris! Da’ eu, cretin, a trebuit să-i scriu muie pe haină, şi acum o să mă cunoască după scris! Că, altfel, ce dovezi avea? Îl luam pe nu în braţe şi-o ţineam pe-a mea, că nu s-a-ntâmplat nimic! Acum, adio job! Va trebui s-o fac pe disidentul şi să mă gudur pe la USL… Fută dracu mama ei, băutură!”

.

Recomandări: Cella, Dana Pătrănoiu, Gabi123, Lilli3D, Mirela Pete, Octavia Sandu, Paporniţa cu vorbe, Rokssana, Tu1074.