Pedelistul Aurel intră preschimbat în Dinar, chipul său trădând o îngrijorare nedisimulată. Ştiindu-l, în general, un tip insensibil (ca să mă exprim delicat), domnul plutonier-major Onici îl întrebă părinteşte:

– Acum, ce dracu mai ai?

– Cred că am făcut gripă porcină… – răspunse Aurel abătut.

– Care-ar fi simptomele? – se interesă Teodosie.

– Păi, miros de-am ajuns să călătoresc singur în tramvaie, la filarmonică mănânc seminţe, cu femeile discut doar dacă sper să-mi pice ceva, în sensul relaţiilor trupeşti – preciză el pentru Caius -, problemele semenilor mă lasă rece, la restaurant râgâi şi-mi sug dinţii, sunt slugarnic cu mai-marii zilei şi crud cu inferiorii, rup florile, scot din nas şi bag în gură… În plus, o regret deja pe doamna udrea, iar preşedintele băsescu îmi pare un tip inteligent şi manierat.

O vreme, amuţirăm contrariaţi. Reculegându-ne oarecum, opinarăm:

– Păi, aşa ai fost tu întotdeauna!…

– Da – admise Aurel -, însă acum am şi febră.

– Schimbă-ţi partidul! – îl sfătui Caius.

– Nu pot, că m-a împrumutat Alin Popoviciu cu bani! Doar dacă pleacă şi el…

Fost ţărănist, Marcel îşi aduse aminte:

– Şi eu am făcut febră când am ajuns la 9% în sondaje, în 1999. Apoi, am scăzut mai mult, ne-am stabilizat pe la 1%, am plecat şi eu din partid şi mi-a trecut…

– Şi cu doamna udrea? – insistă Aurel.

– La ţărănişti, n-aveam nicio doamnă udrea!

.

Recomandări: Lecturi recenzate, Florina, Imagini, Zamfir, Lili, Gabi.