– E 23 septembrie 2012 şi eu încă n-am realizat nimic!
Teodora era destul de obişnuită cu răbufnirile lui Marcel, aşa că replică destul de calm:
– Potoleşte-te! La fel puteai spune şi-n 14 august 2011, şi-n 30 ianuarie 2007 şi, de fapt, în fiecare zi! De la o vârstă, trebuie să te obişnuieşti cu cine şi ce eşti. În definitiv, stai toată ziua în Dinar, în vreme ce alţii, după zece ore de muncă, nu-şi permit nici un fast-food, merg să cumpere de la Penny…
– Nu despre asta-i vorba! – se încăpăţână bărbatul. Dar, Ţara, Ţara ce-a făcut pentru mine?…
– Păi, ai aproape cincizeci de ani. De vreme ce nu te-a lovit nici fulgerul, nici troleibuzul şi nici nu te-a înghiţit pământul, aş zice că te-a tolerat destul de bine…
– Nu mă refer la stihii, ci la oameni!
– Mda, ce-i cu ei? Se descurcă fiecare cum poate, fii recunoscător că nu se întreabă de unde-ţi permiţi să chefuieşti zilnic!…
– Eu am fost disident! – plusă Marcel.
– Foarte bine! Ai mâncat, în vreme ce untul se dădea pe cartelă, un pachet de unt în faţa sediului Miliţiei… Ce să zic? Aşa ziceai tu că o să dărâmi comunismul? Cred că mai râd ăia şi azi de tine!
– Daa? Da’ ăia care se dau mari acum, de ce n-au mâncat unt alături de mine?
– Probabil că n-au ficatul aşa de rezistent.
– Nu de ficat e vorba, altceva le lipseşte lor!
– Păi, de ce nu te-ai înghesuit la Revoluţie? Ai stat ca blegul la Loyd, în vreme ce toţi îşi făceau certificate! Doar ştiai că, în România, fără tupeu nu-ţi ridică nimeni statuie! Uită-te la Ilie…
– Te rog frumos, pe Ilie să nu mi-l dai ca exemplu! E clar? Pe mine să nu mă compari cu boul ăla!
Teodora se gândi că cel mai înţelept ar fi să schimbe vorba:
– Am auzit că Raul aduce orchestra de la Bayreuth în Sabres. Te duci şi tu, şi faci disidenţă. Când dictatura şi manelizarea bat la uşă, e mai mult decât să mănânci un pachet de unt ca un prost…
Gândul că se află într-o disidenţă continuă îl îmbună pe Marcel, deşi încercă să n-o arate prea evident. Oricum, astfel de stări revin periodic. De regulă, trec după un pahar, două, de coniac bun, dacă nu cumva îl smulge din abis diplomaţia Teodorei.
.
Recomandări: Theodora Marinescu, Manole, Mirela Pete, Gabi, Adrian Voicu, Aura Rusu.
ifim
sept. 23, 2012 @ 11:36:17
Aurel s-a orientat şi a scăpat de cicălelă. În lipsă de Aurel, năpasta dădu peste Marcel! Bine că e trecătoare şi nu insuficientă, ca orice pahar.
Vania
sept. 23, 2012 @ 14:10:41
Probabil stările lui Marcel vin şi de la excesul de unt…
Parfumul ochilor căprui si muzica « my heart to your heart
sept. 23, 2012 @ 15:32:00
Senatorul PNL Ioan Ghişe: Parlamentul este de obligat sa restabileasca ordinea de drept in Romania – Cateva raspunsuri pentru domnul Nimeni si pentru toti ceilalti romani care gandesc la fel ca dansul « Hai ca se poate!
sept. 23, 2012 @ 15:51:41
g1b2i3
sept. 23, 2012 @ 16:46:55
Acum sunt multe sortimente de unt, insa cei mai multi mananca margarina la cutie.De ce?
Vania
sept. 23, 2012 @ 17:28:02
Nu ştiu, Marcel e axat tot pe unt.
CARMEN
sept. 23, 2012 @ 20:14:33
Ar trebui precizat daca Marcel a mâncat un pachet de unt în faţa sediului Miliţiei – zilnic, o perioada de timp, sau doar o data?! Nu se stie când si cum, va scrie cineva Cronica disidentilor si… sa aiba date clare si mura-n gura! 😉
PS: ce pofta mi s-a facut de o felie de pânie unsa cu unt, presarata cu putina sare, patrunjel verde si mujdei de usturoi! :)) hmmmm! daca ar fi fost astazi vineri sau macar sâmbata de ar fi fost…
Ion Dascalu
sept. 23, 2012 @ 21:25:10
Marcel e capabil de mai multe, eu zic ca nu trebuie sa-l subestimam, daca a rezistat el la un pachet de unt, e musai ca e in stare sa faca si altele…
Theodora
sept. 23, 2012 @ 22:59:00
Eu zic ca a venit timpul ca Marcel sa mai manance niste unt … vreo 10 pachete pentru inceput … in fata Palatului Cotroceni … poate … poate 🙂
Dan
sept. 24, 2012 @ 07:50:14
Criminalii profesionisti sunt criticabili pentru ca o fac fara motiv. Intri într-un cinema si tragi ca boul, la nimereala.
Unora însa chestia asta le face placere. Ca în „Bucuriile curate ale vietii mele”, carte evocata recent de Zina.
Dar chiar un pachet de unt te poate scârbi de meseria asta.
eu sau… « MesterulManole's Weblog
sept. 24, 2012 @ 07:54:44
Vania
sept. 24, 2012 @ 08:07:13
Carmen:
Marcel doar o dată a protestat, că primise un pachet de unt din Ungaria. Dar, în epocă, am mai făcut şi eu disidenţă. Când prindeam unt, la Motru sau pe litoral, haleam până la îngreţoşare, ca să mă ţină şi lunile viitoare…
Vania
sept. 24, 2012 @ 08:07:44
Ion:
Nici eu nu cred că Marcel şi-a spus ultimul cuvânt!
Vania
sept. 24, 2012 @ 08:08:12
Theodora:
Avem şi noi un plan în legătură cu palatul Cotroceni…
Vania
sept. 24, 2012 @ 08:40:58
Dan:
Ăia din cinematografe nu-s profesionişti, sunt psihopaţi odioşi.
Gabriela Savitsky
sept. 24, 2012 @ 09:36:00
Cand e concertul?
Vania
sept. 24, 2012 @ 10:01:43
La Sabres? De câte ori am eu chef…
Clubul Poveștii Parfumate e așteptat la o cafea « Mirela Pete. Blog
sept. 24, 2012 @ 10:40:18
Parfumul zeiței Ciocolată (poveste parfumată) « Mirela Pete. Blog
sept. 25, 2012 @ 13:55:45
Dragii mei frati romani, invatati sa va aparati demnitatea si votul « Hai ca se poate!
sept. 29, 2012 @ 13:48:27