Pornind noaptea către benzinărie, nu m-am aşteptat să-l întâlnesc din nou pe preşedintele demis. Zăcea la o masă, ignorat atât de personal cât şi de fauna aflată în trecere.

– Stai pe uscat? – întrebai.

– U or să ă eveacă… – reuşi să îngaime.

– Nu vor să te servească? – încercai să traduc.

– Eee! – confirmă.

– Las’că iau eu! Dă nişte bani!

Cu gesturi de handicapat locomotor, şeful statului reuşi să înşface un teanc de bancnote, astfel că luai o sticlă de Rémy Martin şi ţigări de foi Camacho pentru mine şi-un lichior de vişine pentru el, având grijă să păstrez restul.

– Dar, să nu-l lăsaţi la toaletă! – mă atenţionă băiatul. Ieri ne-a făcut o porcărie, de-a trebuit să-l punem să cureţe!…      

Ridicai din umeri, ca unul prea puţin dispus s-o facă pe gardianul, şi mersei în salonul pentru fumători. Pentru ca preşedintele să nu observe că beau coniac bun în vreme ce lui i-am luat o poşircă, căutai un subiect de conversaţie, mai cu seamă că şi limba convivului se dezlegă după o duşcă:

– Te faci mangă şi de ziua ta?

– De ce nu? Azi am liber!

– Dar, nu petreci cu… apropiaţii? – întrebai, cât mai delicat cu putinţă.

– Care apropiaţi? Ele pozează pentru Tabu! Dă-le-n…!

Era primejdios să continui pe această pistă, astfel că schimbai subiectul:

– Ştiai că, în China, sunt peste trei sute de milioane de pensionari?

– Du-te! – făcu aniversatul uimit. Au pus-o ăia!

– Şi-n India – continuai -, au cam patru sute de milioane de şomeri…

– Şi ce fac toată ziua?

– Ce să facă? Prind muşte, fac baie-n Gange, stau la taclale…

– Păi, noi cu şase milioane de pensionari şi vreo două milioane de şomeri stăm excelent!

– Eu ce zic? Başca, mai trimit şi ăia din occident parte din ce fură pe-acolo…

– Exact! Da’ Badea tot nemulţumit e!

– Ei, aşa-s unii oameni, n-ai ce să le mai faci! – îl consolai. Dacă ne-am lua după ei, unde-am ajunge?

Din fericire, lichiorul ieftin îşi făcu efectul şi preşedintelui demis îi căzu capul pe masă, oarecum independent de restul trupului ce părea a sta încă de veghe. Profitai de prilej ca să-i scriu, la ceas aniversar, cu dermatograf pe chelie: Primum bibere deinde philosophare, fără legătură cu ceva anume, ci doar ca un simplu gest de politeţe.

.

Recomandări: Mirela Pete, Adrian Voicu, Gabi.