
„În noaptea aceea a plouat cu stele. Pământul lumina aidoma cerului, iar stele se îngrămădeau spre o lume necunoscută lor. Atunci s-au născut” – gândi Oana începutul unui nou roman. „Dacă tastez, ies două rânduri. Şi-am zis că, de data asta, nu-l mai las pe Vania şase capitole, ci îl lichidez de la al treilea rând. Mno! Să văd cum formulez… În noaptea aceea a plouat cu stele. Pământul lumina aidoma cerului, iar stele se îngrămădeau spre o lume necunoscută lor. Atunci s-au născut. Vania zăcea cu un pumnal înfipt în inimă, mai mult simbolic, de vreme ce avea şi fruntea ciuruită de gloanţe. Era mort. Acum, se cam subînţelege asta, însă trebuie avut în vedere că mă adresez unui public eterogen, şi-i preferabil să fiu explicită…”
Scriitoarea fu destul de brutal întreruptă din meditaţiile sale literare de un buzz pe messenger:
admiratorul_misterios: BUZZ!!!
admiratorul_misterios: nu te uiţi la tv? dă interesant pe toate programele!
„Ce bou! Ăstuia am tot zis că-i dau ignore…”
Totuşi, romanciera aprinse televizorul, mânată poate şi de starea confuză, înrudită cu plictiseala, care o încerca. Aici, într-adevăr, avu o surpriză: pe toate programele – şi încercă vreo patru-cinci – apărea poza ei!
„Asta-i de pe Facebook! Dar, să văd ce zice…”
Cele ce se spuneau nu erau tocmai încurajatoare. Era prezentată drept o criminală în serie, dată în urmărire generală. Dana Grecu tocmai comenta cazul pe Antena 3:
– Cum să mă fac înţeleasă? Pe mine, ca cetăţean, cu ce mă apără Guvernul? Zilnic aflăm despre astfel de psihopaţi care umblă liberi şi-şi satisfac pornirile bestiale, iar la urmă auzim că au fugit printre berbecuţi…
„Berbecuţii mă-tii de piteşteancă împuţită!” – îşi zise prozatoarea cu năduf, uitând că aparţine de aceeaşi urbe argeşeană. Din nou interveni un mesaj pe mess:
admiratorul_misterios: îţi place? poliţiei i-a plăcut, tocmai se îndreaptă către tine. singura soluţie ar fi să ieşi pe fereastră…
Se hotărî să răspundă, tastând esenţialul:
oana_dezvaluita: Stau la VI.
admiratorul_misterios: ştiu. te poţi atârna de cutia de aer condiţionat, să rămâi mascată până pleacă caraliii…
Cum în uşă tocmai se auzeau bătăi cumplite, susţinute de strigătul „Deschideţi, Poliţia!”, romanciera nu mai stătu pe gânduri şi se conformă, ieşind pe fereastră, apoi prinzându-se cu grijă de barele care ţineau coşmelia, astfel încât să atârne sub ea.
„Ar fi trebuit s-o lipească de zid, aşa au să mă vadă!” – mai gândi la repezeală. Apoi, în maniera fie ce-o fi!, îşi fixă mintea în cu totul altă direcţie: „Airu, prima născută. Airu, cea cu puteri nelimitate şi viziuni îndepărtate. Ea a văzut lumea încă de când s-a născut. A văzut-o cu mintea şi a străbătut-o în lung şi-n lat. Airu, spada de cristal cu mintea-n patru zări. Cea ce ştia şi vedea totul. Cea a cărei spadă se mişca fără să fie mânuită. Cea ce vorbea cu stelele” – completă la romanul gestant. Din această stare fu smulsă de ovaţiile şi aplauzele ce izbucniră în stradă.
– Ţeapăă! Doi la zero pentru mine… – îi strigai eu vesel.
Alături se bucurau, cu intensităţi diferite, Melami, Cristian, Gabriellajoy, Iguana, Simion, Geanina, Geotax, Theodora, Andi, Narcis, Gabriela, Costache, Răzvan, Cella, Paul, Elisa şi mulţi alţii. Evident, nu-şi putuse rata sărbătoarea tocmai Geocer, care râdea din toată fiinţa. Xreader, cel ce ne ajutase cu partea tehnică, făcând ca pe televizor să apară pe toate programele şarada noastră, ne invită pe toţi la un şpriţ în apropiere.
– Până mai zăbovim noi, îi trece şi Oanei supărarea…
– De ce să se supere? – obiectai. Doar are atâta umor!…
apr. 11, 2010 @ 00:10:48
Ai dreptate, e bou:”nu te uiţi la tv? dă interesant pe toate programele!” Îmi place expresia ”romanul gestant”, pregătește Oana ceva nou? Mă rog, nu -ar fi o… noutate” 😉
apr. 11, 2010 @ 00:12:24
Păi, cum am dreptate? Că doar eu îi scriu sub pseudonimul admiratorul_misterios!…
apr. 11, 2010 @ 00:12:32
Super tare! Ce caracter e și Oana asta! Dar și tu… Era și mai tare dacă era de 1 aprilie 😆
apr. 11, 2010 @ 00:13:12
A fost prin martie, de 1 aprilie i-am copt alta…
apr. 11, 2010 @ 00:15:45
Ne-am cam obişnuit să luăm ţepe . Sântem o ţară de ţepari…
apr. 11, 2010 @ 00:19:10
Pentru Oana a fost, totuşi, o surpriză…
apr. 11, 2010 @ 00:21:11
Păi povestește-ne! Adică, trebuie să râd și eu de alții, că pe ale mele nu le recunosc 🙂
apr. 11, 2010 @ 00:28:01
Ajungem şi acolo, e abia primul capitol…
apr. 11, 2010 @ 00:29:39
Macar, biata Oana, cum sta suspendata de aparatul ala de aer conditionat, de-ar avea macar un gard viu sau cine stie, claiaia dn fanul cosit ieri de instalatorul asociatiei!
apr. 11, 2010 @ 00:30:47
Noi i-am pregătit un pat de urzici, însă nu prea înalt, să n-o usture…
apr. 11, 2010 @ 00:31:33
Bune urzicile la reumatism! Ai dreptate, abia primul capitol…
apr. 11, 2010 @ 00:35:50
Da. Să vedem ce mai rămâne din Oana până la final…
apr. 11, 2010 @ 00:40:52
Ufff, m-am mai linistit! O va ustura doar putin dar… daca la urzici nu-i alergica?
apr. 11, 2010 @ 00:46:55
La cît este de subţirică şi delicată, putea coborî pe cablul de la telefon . Mobil !
apr. 11, 2010 @ 00:48:33
Costache:
La urzici nu cred că-i alergică, plus că de la VI se mai atenueată efectul lor…
apr. 11, 2010 @ 00:49:28
Matilda:
Ne-am asigurat să nu fie niciun cablu, ca să nu stricăm poanta…
apr. 11, 2010 @ 00:56:11
Eu as fi lasat-o acolo peste noapte. Poate termina romanul…
Silavaracald » Singur printre unguri!
apr. 11, 2010 @ 00:56:27
apr. 11, 2010 @ 01:00:10
Andi:
Ba eşti personaj pozitiv, şi-o să ai rol major, nu doar de chibiţ la escaladările Oanei!…
apr. 11, 2010 @ 01:00:55
Boghi:
Păi, noi ne-am dus la şpriţ, putea să stea cât îi făcea plăcere!
apr. 11, 2010 @ 01:09:33
Ce răi sunteți voi! Eu n-o lăsam toată noaptea agățată afară. Doar puțin… 😆
apr. 11, 2010 @ 01:12:04
Acum, depinde doar de ea cât doreşte să stea!
apr. 11, 2010 @ 01:14:10
Evident. Urzicile o așteaptă jos…
apr. 11, 2010 @ 01:16:26
Dar, vorba cuiva: poate sta atârnată până-şi definitivează romanul în minte! N-are decât 48 de kile, nu-i vine greu…
apr. 11, 2010 @ 01:37:32
„berbecutii matii de…” :)) M-am amuzat teribil!!!
apr. 11, 2010 @ 01:44:24
Oana nu prea vorbeşte aşa, dar era iritată.
apr. 11, 2010 @ 01:45:08
Daca Dana Grecu comenta cazul pe Antena 3 era clar ca Oana nu mai avea nici o sansa 😀
apr. 11, 2010 @ 01:48:27
Nu știu de ce, dar am impresia că rolul i s-ar potrivi mai bine Lalei. Adică, nu o văd pe Oana atârnând de aparatul de aer condiționat
apr. 11, 2010 @ 01:53:00
Adakiss:
Lala e personaj fictiv, eu redau doar realitatea…
apr. 11, 2010 @ 01:53:33
Theodora:
Era un trucaj ordinar! Ne-a ajutat şi Dinu Patriciu…
apr. 11, 2010 @ 01:54:49
Am înțeles atunci. Mai am de învățat.
apr. 11, 2010 @ 01:55:58
apr. 11, 2010 @ 01:58:02
Nu mai scriu cu Lala, că-i cam psihopată. Cine ştie ce-ar putea face!…
apr. 11, 2010 @ 02:00:21
Nici la Oana nu poți să garantezi, d-apoi la Lala 😆
apr. 11, 2010 @ 02:03:28
Eu am plecat. Vedeți ce mai plănuiți pentru „binele” Oanei. O seară bună să aveți!
apr. 11, 2010 @ 02:10:15
Adica… in pat cu dusmanul ! Tocmai sotul sa fie un pion important in organizarea farsei…
apr. 11, 2010 @ 02:10:18
Adakiss:
N-o vom lăsa să se plictisească!
apr. 11, 2010 @ 02:11:14
Leo:
A fost o farsă nevinovată, cred că a râs şi Oana…
apr. 11, 2010 @ 02:20:20
Eu am preluat ”boul” din text… ca să fim expliciți! 😆
apr. 11, 2010 @ 02:22:48
Oana nu ştia că-s eu, că nu şi-ar fi permis!…
apr. 11, 2010 @ 02:26:57
E cam multă parabolă în textul dvs. Pentru a fi inteleasa, este necesar sa cunosti informatiile la „zi”… Mai ales cele care au legatura cu blogosfera…
apr. 11, 2010 @ 02:38:44
Apar bloggeri ca personaje, dar deocamdată nu este prea mare legătură între întâmplări şi activitatea lor bloggeristică. Oricum, pentru cei ce nu ştiu, Xreader este soţul Oanei…
apr. 11, 2010 @ 02:41:59
Aşa sunt oamenii « Sătmăreanca
apr. 11, 2010 @ 02:46:44
apr. 11, 2010 @ 02:59:58
eu şi blogu' meu » Blog Archive » Întrebare
apr. 11, 2010 @ 03:13:11
apr. 11, 2010 @ 03:38:55
„”- De ce să se supere? – obiectai. Doar are atâta umor!…””……
da da .. are umor….. dar si idei!! le foloseste data viitoare … …Parca vad deja postarea intitulata ” Vania.. in varful Bisericii”… 😀 😀 😀 😀
apr. 11, 2010 @ 04:23:02
Poveşti de viaţă(VII) – O zi cu Mara(V) « Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine.
apr. 11, 2010 @ 08:26:17
apr. 11, 2010 @ 10:09:32
deci umor… farsa… humor ? 🙂
Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 7 « Ana Usca
apr. 11, 2010 @ 13:44:44
Comentarii la Apocalipsa – 16 « Ioan Sorin Usca
apr. 11, 2010 @ 14:03:58
apr. 11, 2010 @ 14:12:04
Black Angel:
Poate încerca, eu le muşc cu uşurinţă…
apr. 11, 2010 @ 14:12:32
Cristian:
O farsă reuşită, aş zice…
apr. 11, 2010 @ 14:15:48
apr. 11, 2010 @ 14:26:28
apr. 11, 2010 @ 14:40:14
apr. 11, 2010 @ 15:38:19
Silavaracald » Love Makes the World Go Round!
apr. 11, 2010 @ 15:59:02
Conversaţia stelelor | Raza mea de soare
apr. 11, 2010 @ 16:52:13
apr. 11, 2010 @ 17:38:14
Wow! De la atâta umor, era să se lase cu omor. 🙂
Stăteam cu sufletul la gură, când colo, „ha, ha, ha, surprise!”
Noroc că nu stau în Timişoara. 🙂
Ar fi trebuit, totuşi, să-mi dau seama, de la zambilă, ar fi făcut notă discordantă cu un altfel de final…
By the way, iubesc zambilele. 🙂
apr. 11, 2010 @ 17:39:26
Acţiunea se petrece în Piteşti. Eram adunaţi din toată ţara acolo pentru că ştiam de poantă şi doram să ne amuzăm…
apr. 11, 2010 @ 17:39:42
…(PS-ping: Natasei îi merge bine la parintii ei! 🙂
)
apr. 11, 2010 @ 17:41:23
ok. ideea era că noroc că nu stau în apropierea ta. 🙂 Cu aşa umor… 🙂
apr. 11, 2010 @ 17:43:36
Carmen:
Mă uit. Deşi… tare greu merge blogul tău, cred că din 300 câte urmăresc este cel mai îndărătnic. Poate wordpress ar fi o soluţie…
Plouă « Elisa-gradina mea de vis
apr. 11, 2010 @ 17:43:49
apr. 11, 2010 @ 17:44:03
Noapte bună:
Da’ ce are? A fost o glumă nevinovată!…
apr. 11, 2010 @ 17:45:11
Oane este de aceeaşi părere? 🙂
apr. 11, 2010 @ 17:48:20
Cred că încă mai râde când îşi aminteşte!
O chestie reală: Mă văd eu prima dată cu Oana, la Golden Blitz, în Bucureşti. Născut pe 27 ianuarie, ca Florin Piersic, am vorbit mai mult eu – că eram şi beat! -, iar Oana mă privea tenebros, cu un rictus îngheţat pe figură. A doua zi, povesteşte pe blog:
– M-am întâlnit cu Vania, m-am prăpădit de râs!…
apr. 11, 2010 @ 17:49:41
🙂 O doamnă delicată.
apr. 11, 2010 @ 17:50:33
Şi acolo doar o încuiasem în closet…
apr. 11, 2010 @ 17:51:48
Cu aşa prieteni, cine mai are nevoie de duşmani? 🙂
apr. 11, 2010 @ 17:54:12
Nici nu prea are duşmani, că o ajutăm noi. La ora 20, vor continua peripeţiile Oanei…
apr. 11, 2010 @ 17:58:03
e bine de ştiut.
Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Egiptul – dar al Nilului. Pictura antică egipteană
apr. 11, 2010 @ 18:16:52
Hello Blogosfera! « Vis-si-realitate
apr. 11, 2010 @ 20:20:27
apr. 11, 2010 @ 21:48:34
apr. 12, 2010 @ 01:02:45
apr. 12, 2010 @ 11:42:48
apr. 12, 2010 @ 15:24:37
Păcăleală de 11 aprilie. Vecinul de la cinci o astepta la geam cu bratele intinse 😆
apr. 12, 2010 @ 15:28:10
Nu chiar, că erau oarecari animozităţi între cei doi…
Mă fac ţăran! | Blogul lui Nea Costache
apr. 12, 2010 @ 21:47:58
apr. 17, 2010 @ 01:54:47
:)))Mie imi place Vania, nu-l vreau lichidat…….
apr. 17, 2010 @ 02:05:47
E de presupus că nu va reuşi…
Din nou o leapşă | Blogul lui Nea Costache
apr. 24, 2010 @ 17:56:26
Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Pictura egipteană antică
mai 23, 2010 @ 01:38:15